DECIZIE nr. 789/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.169/87/2008. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.169/87/2008, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004 și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată, într-o cauză având ca obiect drepturi bănești constând în despăgubiri privind repararea prejudiciului cauzat prin discriminare. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că prevederile art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. În acest sens, arată că prin dispozițiile de lege criticate s-a instituit, sub aspectul criteriilor de salarizare, un dublu sistem de salarizare, atât în raport cu interiorul aceluiași nivel al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și în raport cu personalul de la celelalte nivele, nerespectându-se criteriile de tratament egal în salarizare, deoarece procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism li s-a acordat în mod privilegiat o salarizare corespunzătoare nivelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu toate că nu îndeplinesc condiția de vechime minimă necesară acestui nivel. Totodată, arată că art. 41 din Constituție garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 16 din Constituție. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal. Astfel, asimilarea salarizării procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu salarizarea procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în detrimentul celorlalte persoane salarizate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006, completată și modificată, inclusiv al judecătorilor care au aceeași vechime minimă în magistratură ca și cea cerută procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este discriminatorie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, dispoziții care au următorul conținut: - Art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004: "(4) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).";

- Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006: "(1) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în fața legii. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși judecătorii și procurorii fac parte din sistemul justiției, poziția celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a justiției. Însăși Legea fundamentală reglementează statutul judecătorilor diferit de cel al procurorilor. Astfel, în timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în cadrul secțiunii 1 "Instanțele judecătorești", statutul procurorilor este prevăzut în secțiunea a 2-a "Ministerul Public". Deși ambele secțiuni fac parte din același capitol intitulat "Autoritatea judecătorească", această diferențiere a statutului a permis legiuitorului să stabilească, conform voinței sale, ținând seama și de particularitățile celor două categorii profesionale, salarizarea judecătorilor și procurorilor. În consecință, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, invocate în susținerea excepției. Totodată, prin Decizia nr. 1.220 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, Curtea Constituțională - pronunțându-se asupra unei critici de neconstituționalitate similare cu cea de față, cu deosebirea că acea critică se referea la procurorii din altă direcție a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și anume Direcția Națională Anticorupție - a statuat că prin conferirea unei poziții superioare în ierarhia parchetelor s-a determinat și posibilitatea membrilor acestei structuri de a dobândi gradul profesional corespunzător nivelului parchetului în care funcționează. Astfel, Curtea nu a putut reține încălcarea art. 16 din Constituție, întrucât legiuitorul este liber să deroge de la regulile generale de promovare în funcții, atât timp cât soluția legislativă impusă este justificată în mod obiectiv și rațional, iar în cazul de față, o asemenea situație este justificabilă prin avansarea în ierarhia parchetelor a Direcției Naționale Anticorupție. Pentru identitate de rațiuni, soluția și considerentele acestei decizii sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (4) și (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.169/87/2008. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean