DECIZIE nr. 858/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 82 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România", excepție ridicată de Seyed Mohammad Seyed Abolhassanin-Daf în Dosarul nr. 1.299/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.299/2/2008, admițând recursul împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. 82 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România". Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Seyed Mohammad Seyed Abolhassanin-Daf în Dosarul nr. 1.299/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de Oficiul Român pentru Imigrări de returnare a acestuia de pe teritoriul României. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că, prin neacordarea posibilității legale de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate cu privire la contestațiile formulate împotriva deciziilor de returnare, se încalcă dreptul de acces liber la justiție. Acesta presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, inclusiv la exercitarea căilor de atac; or, textul de lege criticat exclude "în totalitate posibilitatea controlului judiciar". Precizează că o consecință a caracterului irevocabil al acestor hotărâri o reprezintă și nesocotirea dreptului la apărare. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege ce formează obiect al excepției sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepție de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: În ceea ce privește legalitatea sesizării, Curtea Constituțională observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, dar instanța de contencios constituțional a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a admiterii recursului formulat de autorul excepției împotriva încheierii prin care Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale. Întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut decât să se pronunțe asupra admisibilității acestei cereri de sesizare, fără să soluționeze fondul cauzei - împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituționalitate al prevederilor criticate -, Curtea Constituțională apreciază că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 82 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificată prin Legea nr. 56/2007 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007). În temeiul art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, iar după renumerotare textul de lege criticat se regăsește la art. 84 alin. (1), care are următorul cuprins: - Art. 84 alin. (1): "Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel București, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este irevocabilă." În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, la art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare și la art. 128 alin. (1) care consacră dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile legii. Se invocă și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 au mai fost supuse controlului de neconstituționalitate, Curtea examinându-le inclusiv în numerotarea anterioară ultimei republicări a ordonanței, sub aspectul unor critici similare și prin raportare la aceleași texte din Constituție. În acest sens, pot fi menționate, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 6 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2008, sau Decizia nr. 867 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 4 august 2008, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, pentru argumentele acolo reținute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței existente în materie, soluțiile pronunțate cu acele prilejuri și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Seyed Mohammad Seyed Abolhassanin-Daf în Dosarul nr. 1.299/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu