DECIZIE nr. 655/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Dragoș Alin Călin în Dosarul nr. 1.341/104/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile legale criticate nu încalcă principiile constituționale ale independenței judecătorilor și imparțialității justiției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 14 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.341/104/2008, Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004, excepție ridicată de Dragoș Alin Călin în cauza ce are ca obiect judecarea cererii referitoare la drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că opinia exprimată obligatoriu de asistenții judiciari nu este pusă în discuția contradictorială a părților înaintea pronunțării. Totodată, în opinia aceluiași autor al excepției, prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (4) și art. 124 alin. (3) din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit asistenților judiciari să participe la procesul deliberativ al cărui caracter secret este menit a garanta independența și imparțialitatea judecătorilor și îi obligă pe aceștia să semneze hotărâri judecătorești. Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege nu încalcă niciunul dintre textele constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. Se arată că Legea nr. 304/2004 a fost adoptată pentru asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțele judecătorești în mod imparțial și independent. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziții care au următorul conținut: - Art. 55: "(1) Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.

(2) Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele texte din Constituție: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiției. Totodată, este invocat și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 (dispoziții care, înainte de republicarea legii, erau cuprinse în art. 58) au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile legale criticate nu contravin principiilor independenței judecătorilor și imparțialității justiției, întrucât asistenții judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că în Cauza Ettl și alții contra Austriei, 1987, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistrații de profesie, la soluționarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenței și imparțialității instanței, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, s-a reținut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistrați, și persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoștințe sunt necesare pentru soluționarea acelor litigii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4), Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Prezența asistenților judiciari în completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale, care au doar vot consultative, nu este de natură să încalce principiul separației puterilor în stat. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Dragoș Alin Călin în Dosarul nr. 1.341/104/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 30 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta