DECIZIE nr. 666/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă în Dosarul nr. 4.587/233/2008 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 9 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.587/233/2008, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 393 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești definitive prin care a fost soluționat fondul cauzei, fiind limitat astfel accesul liber la justiție. Dispozițiile art. 401 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care instanțelor de control judiciar nu le revine competența de soluționare a cererilor de revizuire a propriilor hotărâri pronunțate în căile de atac împotriva hotărârii judecătorești ce vizează fondul. Judecătoria Galați apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât niciuna dintre dispozițiile legale cu privire la care s-a invocat excepția nu contravine vreunui text din Constituție. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: - art. 393: "Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă. Când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori."; - art. 401: "Competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în prima instanță. Când temeiul cererii de revizuire constă în existența unor hotărâri ce nu se pot concilia, competența se determină potrivit dispozițiilor art. 35.". În susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale ale art. 1, 4, 11, 15, 20, 21, 16, 24, 53, 124 și 126, dispozițiile art. 6, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, deși autorul acesteia invocă o serie de dispoziții din Constituție, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și din Declarația Universală a Drepturilor Omului, nu motivează încălcarea acestora, limitându-se să arate de ce, în opinia sa, textele de lege criticate aduc atingere liberului acces la justiție. În ceea ce privește această susținere, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat atât asupra constituționalității dispozițiilor art. 393 din Codul de procedură penală (Decizia nr. 106 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 6 martie 2008), cât și asupra constituționalității dispozițiilor art. 401 din Codul de procedură penală (Decizia nr. 579 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007), statuând că aceste texte de lege nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate anterior de Curte sunt valabile și în prezenta cauză. Cât privește susținerea încălcării celorlalte texte din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate, nu se poate proceda la examinarea acesteia, deoarece nu este motivată, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției pentru complinirea acestei cerințe impuse de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 393 și art. 401 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Lăcustă în Dosarul nr. 4.587/233/2008 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 30 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta