DECIZIE nr. 329/2009

Ioan Vida - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Claudia Miu - prim-magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Elena Bărbăcioru în Dosarul nr. 19.004/300/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Prim-magistratul-asistent referă că partea Alexandru Corneliu Sgarbură a depus la dosar o cerere de acordare a unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător. Președintele pune în discuție cererea, față de care reprezentantul Ministerului Public arată că se opune, motivând că, având în vedere data la care instanța de judecată a pronunțat încheierea de sesizare a Curții Constituționale, partea a avut la dispoziție timp suficient pentru angajarea unui apărător. Curtea, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă respinge cererea, întrucât nu este temeinic motivată. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 19.004/300/2006, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Elena Bărbăcioru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze privind acțiunea în constatarea nulității unui act. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât exclud posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a contesta certificatul de moștenitor. Astfel, dispozițiile criticate interzic "apriori accesul la justiție în anularea unui act juridic (certificatul de moștenitor) a celor care nu au vocație succesorală." Tribunalul București - Secția a V-a civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit cărora: "(1) Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

(2) În cazul anulării certificatului de moștenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. În acest scop, instanțelor judecătorești le revine obligația de a trimite la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecății."

Dispozițiile constituționale considerate ca fiind încălcate prin textul criticat sunt cele ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate reglementează posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanței de judecată în vederea anulării unui certificat de moștenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu încălcarea drepturilor lor. Având în vedere această soluție legislativă, Curtea Constituțională constată că este nefondată critica de neconstituționalitate, în sensul că prevederile art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 exclud posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a contesta certificatul de moștenitor, deoarece aceste prevederi nu fac nicio distincție între succesori și terțele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moștenitor emis cu încălcarea legii. Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. (1) coroborat cu art. 100 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, astfel cum a fost modificată, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc și pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Față de acestea, Curtea constată că dispozițiile ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu obstaculează accesul la justiție al părților interesate. Este evident că dreptul de acces la justiție a fost exercitat de însăși autoarea excepției prin introducerea acțiunii în anularea unui certificat de moștenitor. De altfel, certificatul de moștenitor are valoarea unei dovezi prin care se atestă calitatea de moștenitor legal sau testamentar al unei persoane, el nu constituie titlu de proprietate și nu înlătură posibilitatea persoanelor străine de moștenire de a emite pretenții asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri și de a-și apăra drepturile și interesele în justiție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Elena Bărbăcioru în Dosarul nr. 19.004/300/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu ________