DECIZIE nr. 123/2009

DECIZIE nr. 123 din 3 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

Intrare în vigoare 11 martie 2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Comercial Mureș - Falimente în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât Curtea s-a pronunțat în prealabil asupra criticilor invocate de autorul excepției în prezenta cauză, constatând, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 4 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007, Tribunalul Comercial Mureș - Falimente a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de instanța de judecată. În motivarea excepției de neconstituționalitate, Tribunalul Comercial Mureș - Falimente consideră că textul de lege criticat creează o stare de discriminare între persoanele care au calitatea de creditori și care se află în situații diferite fără o justificare obiectivă, ci din cauza unei împrejurări ce ține exclusiv de voința și diligența debitorului, și anume aceea de a-i înscrie sau nu pe lista creditorilor. Așa fiind, sancțiunea decăderii din dreptul de a se adresa instanței pentru a-și realiza creanțele în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, aplicată creditorilor neidentificați în lista prevăzută de lege, în condițiile în care aceștia nu au fost notificați, asemenea creditorilor înscriși în lista depusă de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, ci doar prin Buletinul procedurilor de insolvență, le restrânge dreptul la un proces echitabil în vederea recuperării creanțelor. Acest drept presupune încunoștințarea oricărei persoane în mod cert despre existența unei proceduri litigioase în care se poate implica pentru realizarea drepturilor de creanță într-o modalitate și într-un termen rezonabil. În concluzie, instanța apreciază că soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, în sensul că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele implicate în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 se realizează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, ar trebui să opereze și cu privire la creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c) din lege. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază excepția ca fiind inadmisibilă, arătând că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului de neconstituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.137/2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conținut: "(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20, 21, art. 44 alin. (2) și art. 53 din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, a fost admisă excepția referitoare la dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și s-a constatat că acestea sunt contrare prevederilor art. 24 și 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. În consecință, întrucât printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial al României Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/2006, în ansamblul lor, deci inclusiv a normei cuprinse în alin. (3) teza a doua din acest articol, sub aspectele pe care autorul excepției din dosarul de față își întemeiază critica, în cauză operează un motiv de inadmisibilitate a excepției, conform art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Comercial Mureș - Falimente în Dosarul nr. 1.255/1.371/2007. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu ____________

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 11 martie 2009

LEGE nr. 21 din 27 februarie 2009

LEGE nr. 21 din 27 februarie 2009 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007