DECIZIE nr. 188/2009

Ioan Vida - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr. 10.424/55/2007 al Judecătoriei Arad - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispozițiile art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 nu încalcă prevederile art. 44 și 120 din Constituție invocate, ci constituie o aplicare a acestora. Cât privește art. 16 din Legea fundamentală, de asemenea invocat, susține că acesta nu este incident în materie, deoarece principiul egalității în drepturi are în vedere calitatea de cetățean și de persoană fizică a subiectului de drept. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.424/55/2007, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de municipiul Arad, prin primar, într-o acțiune civilă având ca obiect obligația de a face. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii și maschează o naționalizare, întrucât obligă unitatea administrativ-teritorială la asigurarea cu prioritate a unui spațiu și mai apoi la stabilirea unui tarif discreționar pentru închirierea acelui spațiu în favoarea partidelor politice, care, fiind asimilate persoanelor fizice, au posibilitatea de a achiziționa imobilul închiriat tot la un preț scăzut. În argumentarea excepției sunt invocate, totodată, și prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale, având în vedere că închirierea presupune transferul dreptului de folosință, și nu al dreptului de dispoziție asupra imobilului în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu următorul conținut: "(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale asigură cu prioritate, în termen de cel mult 90 de zile de la solicitare, spații pentru sediile centrale și locale ale partidelor politice, precum și terenurile aferente, la cererea motivată a acestora. [

]

(3) Închirierea de către autoritățile locale a spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinație de locuință."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1), (2) și (4) privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, indiferent de titular, precum și ale art. 120 din Constituție, care consacră principiile de bază ale administrației publice locale. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă. Dispozițiile art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prevăd închirierea, și nu vânzarea sau altă modalitate de dobândire a dreptului de proprietate, de către autoritățile administrației publice centrale și locale a spațiilor, precum și a terenurilor aferente, necesare pentru organizarea sediilor centrale și locale ale partidelor politice, la cererea motivată a acestora. Transferul dreptului de folosință asupra imobilului trebuie să se realizeze cu prioritate, în termen de 90 de zile de la solicitare. Nefiind vorba, așadar, de un transfer al dreptului de proprietate, ci doar al unui atribut al acestuia - folosința -, Curtea constată că nu se pot reține susținerile autorului excepției, potrivit cărora textele de lege "maschează o naționalizare", încălcând prevederile art. 44 alin. (1), (2) și (4) din Constituție. Curtea observă că textele legale criticate sunt incluse în cap. III - "Finanțarea publică" secțiunea 1 - "Subvenții de la bugetul de stat" din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Închirierea unor spații de către unitățile administrativ-teritoriale centrale și locale partidelor politice, cu prioritate și în regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinație de locuință, reprezintă prin urmare una dintre modalitățile prin care se realizează însuși scopul Legii nr. 334/2006, acela de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Or, nu se poate susține, în acest context, că se realizează o discriminare, în sensul favorizării partidelor politice prin aplicarea unui "tarif discreționar prin asimilarea acestora cu persoanele fizice" și obținerea unui tarif pentru închiriere mai scăzut, din moment ce a fost opțiunea legiuitorului ca, în considerarea rolului lor prevăzut de art. 8 din Constituție, de a asigura pluralismul în societatea românească și de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, să prevadă prin lege o serie de măsuri prin care statul, inclusiv prin unitățile sale administrativ-teritoriale, să contribuie la susținerea financiară a formațiunilor politice. Mai mult, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea Constituțională a statuat că "art. 16 alin. (1) din Constituție proclamă și garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, deci a persoanelor fizice, care aparțin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective față de care s-a promovat un tratament juridic diferențiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice." Or, în cazul de față nu se poate reține existența unei astfel de situații. În sfârșit, Curtea constată că nici critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 120 din Legea fundamentală nu este întemeiată. Principiile de bază ale administrației publice, respectiv principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, nu conferă autorităților administrativ-teritoriale puteri depline sau exercitate în afara cadrului legal. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr. 10.424/55/2007 al Judecătoriei Arad - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi