DECIZIE nr. 19/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantinescu - procuror Claudia Miu - prim-magistrat asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de Costică Râmboiu și Mariana - Valentina Râmboiu în Dosarul nr. 13.595/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă. La apelul nominal răspunde Țone Silviu Marian, mandatarul autorilor excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorilor excepției solicită admiterea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 13.595/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de Costică Râmboiu și Mariana - Valentina Râmboiu într-o cauză având ca obiect o acțiune în revendicare a unui imobil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia sunt contrare dispozițiilor art. 21 din Constituție și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece îngrădesc accesul la justiție. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Curtea constată că, deși autorii excepției invocă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, în realitate, se constată că excepția vizează întregul art. 47, deoarece acesta nu este divizat pe alineate, al cărui cuprins este următorul: "Persoanele îndreptățite, precum și persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, acțiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluțiilor pronunțate, măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, în condițiile prezentei legi." Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, care au următorul cuprins: "Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de repartiție." Critica de neconstituționalitate vizează încălcarea art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001. Astfel, prin Decizia nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 30 octombrie 2008, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile anterior menționate sunt neconstituționale. Întrucât Curtea a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992, nu mai poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate. 2. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (2) al art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Curtea Constituțională reține că prin aceste dispoziții se prevede că pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora bunurile ce au fost preluate de stat fără titlu valabil, precum și cele ce au fost obținute prin vicierea consimțământului, cu condiția ca acele bunuri să nu facă obiectul unor legi speciale de reparație. Astfel, textul criticat deschide accesul la justiție fostului proprietar sau moștenitorilor acestora, în situația în care bunurile nu fac obiectul unor legi speciale de reparație, iar în ipoteza în care bunurile ce au aparținut foștilor proprietari fac obiectul unor legi speciale, aceștia au dreptul de acces la justiție, potrivit acelor legi speciale. Actele juridice cu caracter administrativ prin care statul acordă măsurile reparatorii pot fi atacate în justiție, de persoana care se consideră îndreptățită, astfel încât este neîntemeiată susținerea autorilor excepției potrivit căreia textul criticat încalcă accesul la justiție prevăzut de art 21 din Constituție. Totodată, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că acestea își au corespondent în dispozițiile constituționale analizate mai sus. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Costică Râmboiu și Mariana-Valentina Râmboiu în Dosarul nr. 13.595/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu