DECIZIE nr. 1042/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că părțile Organizația Județeană Mehedinți a Partidului Social Democrat și Ionela Mazilu au transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, precizând că nu se impune reconsiderarea jurisprudenței pe care Curtea Constituțională a dezvoltat-o deja cu privire la textele de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.066/101/2009, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească încalcă principiul egalității în drepturi, accesul liber la o justiție imparțială și dreptul la apărare, deoarece prevăd două modalități diferite de organizare judecătorească a completelor de judecată pentru soluționarea cauzelor în primă instanță, fără să existe vreo justificare pentru această delimitare. Astfel, în materia dreptului comun este reglementat sistemul judecătorului unic în primă instanță, care poate fi supus arbitrariului, "sporind incertitudinea în care se găsesc părțile" prin "întârzierea reinstaurării legalității". În schimb, în domeniul conflictelor de muncă și al asigurărilor sociale este prevăzut sistemul colegial, format din 2 judecători și 2 asistenți judiciari, care este, în opinia autorului excepției, de natură să asigure garanția imparțialității justiției și pronunțarea unor soluții unitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, se susține că acestea încalcă principiul autonomiei locale, deoarece mandatul unui consilier județean, care, organizatoric și funcțional, compune consiliul județean - persoană juridică de drept public și autoritate locală aleasă - încetează de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calității de membru al unui partid politic, prin decizia unilaterală a acestei formațiuni politice. Or, aceasta nu are un drept de revocare a mandatului, de vreme ce comunitatea, și nu partidul politic, este cea care l-a ales în funcția de consilier județean. Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimându-și opinia asupra excepției, arată că aceasta este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, stabilind, de principiu, compunerea completului de judecată pentru judecarea cauzelor în primă instanță, apel și recurs, nu reprezintă altceva decât aplicarea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". În plus, legislația cuprinde norme de procedură civilă și penală care reglementează mijloace menite să garanteze o judecată corectă, imparțială și echitabilă, inclusiv prin folosirea căilor legale de atac. În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, se arată că acestea reglementează doar un aspect ce ține de statutul consilierilor locali și județeni, și anume cazurile de încetare a mandatului, astfel că nu au legătură cu principiul autonomiei locale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară: "(1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale." - Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării, autonomei locale și deconcentrării serviciilor publice și ale art. 122 alin. (2) potrivit cărora "Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii". Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 3 pct. 1 și 2 din Carta europeană a autonomiei locale, referitoare la conceptul de autonomie locală. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a examinat conformitatea dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară față de normele constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, precum și prin Decizia nr. 339 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate și a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (3) și art. 126 alin. (2) din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului. Curtea a statuat că, în aplicarea acestor din urmă prevederi constituționale, legiuitorul stabilește componența completului de judecată și conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluționarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituția, cât și legea privind organizarea judiciară stabilesc, sub aspectul imparțialității, dreptul și obligația judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfășurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului în primă instanță, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanții pentru o judecată echitabilă și imparțială. De asemenea, prin Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, Curtea a soluționat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, observând că normele constituționale care instituie principiile de bază ale administrației publice locale nu au incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate, având ca obiect un text referitor la încetarea calității de consilier local sau județean. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată prin deciziile menționate și motivele care au stat la baza acesteia își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Liviu Gabriel Nicolicea în Dosarul nr. 3.066/101/2009 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu