DECIZIE nr. 933/2010

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Piramid Corporation" - S.R.L. din Ilfov în Dosarul nr. 7.448/94/2009 al Judecătoriei Buftea. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29 iunie 2010 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 6 iulie 2010. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 19 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.448/94/2009, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Piramid Corporation" - S.R.L. din Ilfov cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect o cerere de recuzare a unui executor judecătoresc. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține în esență că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât nu menționează în mod expres cazurile în care un executor judecătoresc poate fi recuzat, ci face doar trimitere la dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, care vizează judecătorii, deși între cele două categorii socio-profesionale nu există identitate de situații. De asemenea, consideră că se încalcă liberul acces la justiție, întrucât este îngrădită posibilitatea de recuzare a executorului judecătoresc pentru o atitudine partizană și lipsită de profesionalism. În sfârșit, susține că art. 10 din Legea nr. 188/2000 creează o inegalitate între poziția părților în procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul care să instrumenteze procedura executării titlului, în timp ce debitorului i se răpește această posibilitate. Judecătoria Buftea consideră că art. 10 din Legea nr. 188/2000 nu contravine textelor din Constituție invocate de autorul excepției. În acest sens, arată că, în situația în care una dintre părțile implicate în procedura de executare silită are motive de a considera că executorul judecătoresc manifestă o atitudine partizană și lipsită de profesionalism, aceasta poate formula o cerere de recuzare, invocând una dintre situațiile prevăzute de art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 și 9 din Codul de procedură civilă. O atitudine partizană sau lipsită de profesionalism a executorului poate constitui motive de recuzare, dar acestea se încadrează în cele reglementate de dispozițiile art. 29 din Codul de procedură civilă. De altfel, într-o asemenea situație, partea interesată are la îndemână și calea procesuală a plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr. 188/2000, fiind astfel respectate accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Cât privește posibilitatea creditorului de a alege executorul care să instrumenteze procedura silită a titlului executoriu, instanța apreciază că o astfel de prevedere nu este neconstituțională, întrucât titlul executoriu se înmânează doar creditorului și acesta este singurul care poate solicita executarea silită. De altfel, art. 371^1 din Codul de procedură civilă reglementează în mod amănunțit competența executorului, atribuțiile acestuia și diversele forme de executare silită, oferind părții interesate acces efectiv la justiție prin formularea contestației la executare sau a altor cereri specifice procedurii, fiind astfel exercitat un control judiciar direct asupra oricărui act de executare îndeplinit de către executorul judecătoresc. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul de vedere solicitat. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "(1) Executorii judecătorești pot fi recuzați în cazul în care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 și 9 din Codul de procedură civilă.

(2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abține.

(3) Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. Încheierea instanței prin care s-a încuviințat ori s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a încuviințat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac.

(4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate."

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, în raport cu aceleași dispoziții din Legea fundamentală și față de susțineri similare. Astfel, prin Decizia nr. 175 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, Curtea a respins, pentru considerentele acolo arătate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Societatea Comercială "Piramid Corporation" - S.R.L. din Ilfov în Dosarul nr. 7.448/94/2009 al Judecătoriei Buftea. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea