DECIZIE nr. 770/2010

Augustin Zegrean - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Simona Ricu - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Bogdan Mircea în Dosarul nr. 3.743/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că, în realitate, autorul excepției solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 30 septembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.743/107/2009, Tribunalul Alba - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Bogdan Mircea cu prilejul soluționării unei contestații la decizia de pensionare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevede posibilitatea persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă. În situația sa, întrucât a realizat un stagiu de cotizare de 16 ani și o lună în zona II, nu se poate pensiona decât la vârsta legală prevăzută de lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Pentru acest motiv se consideră discriminat în raport cu persoanele care au lucrat 17 ani în aceleași condiții, dar care se pot pensiona la orice vârstă. Tribunalul Alba - Secția civilă nu a comunicat opinia sa, deși aceasta a fost solicitată de către Curtea Constituțională prin Adresa nr. 3.729 din 24 martie 2010. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. Pensia pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă este reglementată ca excepție de la regulile generale, avându-se în vedere situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Legiuitorul a instituit, în consecință, norme speciale referitoare la perioadele care se iau în calcul, stabilind durata minimă a stagiului de cotizare necesar în vederea ieșirii la pensie pentru limită de vârstă, fapt ce dă expresie principiului constituțional al egalității care nu are semnificația uniformității. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, așa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 13 din Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "(3) Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă." Autorul excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 47 privind dreptul la pensie. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției are în vedere diferența de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie între persoanele care au realizat stagii de cotizare în aceleași condiții, respectiv desfășurând activități în zonele I și II de expunere la radiații, sub aspectul posibilității de a obține pensia pentru limită de vârstă. Este avut în vedere numărul de ani care constituie stagiu de cotizare în condițiile amintite, în funcție de care asiguratul poate beneficia sau nu de pensia pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă. Față de aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie este prevăzut de lege. Legiuitorul are, așadar, competența exclusivă de a stabili conținutul, limitele și condițiile acordării dreptului la pensie. Subordonându-se acestor dispoziții constituționale, Legea nr. 19/2000 a înțeles să stabilească un regim deosebit pentru persoanele care au realizat stagiile de cotizare în condiții speciale, având în vedere faptul că sănătatea, dar și viața lor au fost supuse unor riscuri sporite pe durata desfășurării activității. Pentru a beneficia de acest tratament juridic deosebit, au fost instituite o serie de condiții, una dintre cele mai importante fiind cea a numărului de ani în care s-a realizat stagiul de cotizare în aceste condiții și pe care legiuitorul, dând expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, a apreciat-o ca justificând acordarea acestui beneficiu pentru această categorie de persoane. Prin urmare, diferențele de tratament juridic care apar în funcție de întrunirea sau nu a acestor condiții sub aspectul acordării pensiei pentru limită de vârstă nu sunt contrare principiului egalității în drepturi. Astfel, așa cum în mod constant s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, acest principiu nu presupune omogenitate, astfel că situații diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Bogdan Mircea în Dosarul nr. 3.743/107/2009 al Tribunalului Alba Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 iunie 2010. PREȘEDINTE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea