DECIZIE nr. 458/2010

DECIZIE nr. 458 din 20 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei

Intrare în vigoare 20 mai 2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Cristina Toma - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei, excepție ridicată de Dan Costin Nicolau în Dosarul nr. 1.889/233/2009 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că autorul excepției a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită admiterea excepției, astfel cum aceasta a fost formulată. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că nu sunt motive pentru ca instanța de contencios constituțional să reconsidere soluția pronunțată prin Decizia nr. 20/2010. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 10 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.889/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Radu Dan Costin Nicolau într-o cauză civilă ce are ca obiect o acțiune de desfacere a căsătoriei prin divorț. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că prevederile de lege criticate nesocotesc interesul major al copilului minor, care, în cazul admiterii acțiunii de divorț și revenirii mamei la numele avut anterior căsătoriei, ar porni în viață cu handicapul moral de a nu avea același nume cu ambii părinți. Propune completarea alin. (3) al art. 40 din Codul familiei cu mențiunea "cu excepția cazului în care din căsătorie au rezultat copii minori, situație în care se aplică alin. (1) al art. 40 din Codul familiei". Judecătoria Galați consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile Codului familiei oferă posibilitatea părților de a conveni în sensul că cel care a luat, la momentul încheierii căsătoriei, numele celuilalt soț să-l poată păstra și după divorț sau chiar instanța să aprecieze asupra acestui aspect în funcție de fiecare speță. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 40 din Codul familiei nu sunt contrare dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Constituție, iar prevederile art. 49 alin. (1) din Legea fundamentală nu sunt incidente în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 40 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conținut: "La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții se pot învoi ca soțul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soț, să poarte acest nume și după desfacerea căsătoriei. Instanța judecătorească va lua act de această învoială prin hotărârea de divorț. Instanța, pentru motive temeinice, poate să încuviințeze acest drept, chiar în lipsa unei învoieli între soți. Dacă nu a intervenit o învoială sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți va purta numele ce avea înainte de căsătorie." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 48 alin. (1) privind familia și ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecția copiilor și a tinerilor. Analizând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 20 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010, cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, reținând că prevederile art. 40 din Codul familiei lasă posibilitatea soților să hotărască de comun acord, în caz de divorț, cu privire la menținerea sau nu a numelui de familie dobândit prin căsătorie de către unul dintre ei. Numai în cazul în care soții nu se înțeleg asupra acestui aspect și există motive temeinice care să justifice o astfel de hotărâre, instanța poate încuviința dreptul soțului care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soț să păstreze acest nume și după desfacerea căsătoriei. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, legea dispune că fiecare dintre foștii soți va purta numele pe care îl avea înainte de căsătorie. Curtea a observat că aceste prevederi nu aduc atingere familiei ori regimului special de protecție de care se bucură copiii și tinerii, astfel încât criticile autorului excepției nu pot fi reținute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește solicitarea autorului excepției privind completarea textelor de lege criticate, Curtea observă că aceasta nu poate fi primită, fiind contrară dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei, excepție ridicată de Dan Costin Nicolau în Dosarul nr. 1.889/233/2009 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Toma

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 20 mai 2010

DECIZIE nr. 248 din 16 martie 2010

DECIZIE nr. 248 din 16 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (1) și (2), art. 116, art. 119, art. 131 alin. (1), art. 142 alin. (4), art. 149 alin. (6) și art. 172 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2...

DECIZIE nr. 392 din 13 aprilie 2010

DECIZIE nr. 392 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate d...