DECIZIE nr. 291/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, excepție ridicată de Virgil Lungu în Dosarul nr. 659/36/2009 al Curții de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 7.189D/2009 al Curții Constituționale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 7.614D/2009, nr. 7.615D/2009, nr. 7.620D/2009, nr. 7.635D/2009, nr. 7.639D/2009, nr. 7.641D/2009, nr. 7.827D/2009, nr. 7.846D/2009, nr. 7.847D/2009, nr. 7.848D/2009, nr. 7.992D/2009, nr. 7.996D/2009, nr. 8.024D/2009 și nr. 8.069D/2009, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, în ansamblul său, precum și ale art. I, art. III alin. (1), art. III și art. IV din aceasta, în special. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că autorii excepțiilor de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarelor nr. 7.189D/2009 și nr. 7.635D/2009, domnii Virgil Lungu și Ilie Liviu Constantin, au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Totodată, menționează că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, parte în Dosarul nr. 7.641D/2009, a transmis note scrise prin care opinează că excepția de neconstituționalitate ar trebui respinsă ca devenită inadmisibilă. Curtea, din oficiu, văzând identitatea parțială de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 7.614D/2009, nr. 7.615D/2009, nr. 7.620D/2009, nr. 7.635D/2009, nr. 7.639D/2009, nr. 7.641D/2009, nr. 7.827D/2009, nr. 7.846D/2009, nr. 7.847D/2009, nr. 7.848D/2009, nr. 7.992D/2009, nr. 7.996D/2009, nr. 8.024D/2009 și nr. 8.069D/2009 la Dosarul nr. 7.189D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției ca devenită inadmisibilă, precizând, în acest sens, că, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a constatat, în cadrul controlului prealabil, că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională. În plus, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 au fost preluate în integralitate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, astfel că și reglementările din aceasta sunt, de asemenea, neconstituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 2 iulie 2009, 23 septembrie 2009, 21 septembrie 2009, 5 octombrie 2009, 30 septembrie 2009, 2 octombrie 2009, 29 septembrie 2009, 9 octombrie 2009, 22 octombrie 2009 și 30 octombrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 659/36/2009, nr. 355/45/2009, nr. 409/45/2009, nr. 1.699/85/2009, nr. 432/42/2009, nr. 959/35/CA/2009, nr. 1.151/46/2009, nr. 649/36/2009, nr. 1.552/54/2009, nr. 1.642/54/2009, nr. 1.553/54/2009, nr. 4.804/62/2009, nr. 302/32/2009, nr. 645/36/2009 și nr. 647/36/2009, Curtea de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, în ansamblul său, precum și ale art. I, art. III alin. (1), art. III și art. IV din aceasta, în special. Excepțiile au fost ridicate de Virgil Lungu, Emil Alexandru Bănceanu, Ioan Zamfir, Aurel Badiu, Ilie Liviu Constantin, Ioan Popa, Ion Gabriel Popa, Laura Secui, Dumitru Barbu, Paul Adamescu, Anghel Docea, Vasile Ungureanu, Liliana Manole, Doru Țabrea și Nicolae Acceleanu în cauze având ca obiect acțiuni în anulare a unor acte administrative emise în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, prin care s-a dispus încetarea raporturilor de muncă ale autorilor excepției. În motivările excepției de neconstituționalitate având un conținut similar, se susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât nu este motivată din punct de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situației excepționale care a determinat recurgerea la această modalitate de reglementare. Totodată, se arată că ordonanța de urgență criticată afectează dreptul la muncă în însăși substanța lui, drept care are un conținut complex, incluzând dreptul la salariu și la condiții rezonabile de viață. Se susține că sunt încălcate și prevederile constituționale și convenționale care garantează dreptul de proprietate, arătând, în acest sens, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Buchen împotriva Cehiei, 2002), noțiunea de "bun" înglobează orice interes ce are valoare economică, astfel că dreptul la salariu poate fi asimilat unui drept de proprietate. Se mai arată că se nesocotește principiul separației puterilor în stat, întrucât numai instanțele judecătorești pot să pronunțe încetarea raporturilor juridice constituite prin contractele încheiate prin voința liberă a părților, desființarea directă prin lege reprezentând un abuz legislativ, care încalcă și principiul libertății contractuale. Curtea de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a considerat, în Dosarul său nr. 659/36/2009, că excepția de neconstituționalitate este admisibilă și a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea acesteia, fără să își exprime opinia cu privire la constituționalitatea acesteia. În celelalte dosare ale sale, respectiv nr. 649/36/2009, nr. 645/36/2009 și nr. 647/36/2009, a apreciat că textele de lege criticate sunt neconstituționale. Aceeași opinie au exprimat-o și Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ. Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal au opinat în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul precizează că ordonanța de urgență criticată a fost abrogată expres prin art. XIV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, ale cărei dispoziții - care au preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile inițiale în materia respectivă - au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.629/2009. În aceste condiții, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 a devenit inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 22 mai 2009, în ansamblul său, precum și cele ale art. I, art. III și art. IV din aceasta. Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 fost abrogată expres prin art. XIV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 6 octombrie 2009. Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 au fost preluate în integralitatea lor, cu modificări nesemnificative, în cuprinsul actului normativ abrogator, astfel că instanța de contencios constituțional urmează să se pronunțe asupra prevederilor art. I pct. 1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexei nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 și textele criticate din cuprinsul acesteia contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (5) care instituie obligația respectării Constituției, a supremației acesteia și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 41 alin. (1) care garantează dreptul la muncă, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 61 alin. (1) care statuează cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, art. 115 alin. (4) și art. 115 alin. (6) care prevăd condițiile și limitele în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale care recunosc și garantează dreptul la muncă și cele ale art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății. În plus, sunt invocate și prevederile art. 2, art. 7 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care consacră, sub diverse forme, egalitatea oamenilor în fața legii. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2010, Curtea a analizat constituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 și a observat că dispozițiile acesteia au fost preluate în integralitate și cu modificări nesemnificative în cuprinsul unor dispoziții din actul normativ abrogator - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009. Ca atare, Curtea s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. I pct. 1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexei nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 și a constatat, pentru argumentele acolo arătate, că acestea sunt neconstituționale. Ulterior pronunțării acestei decizii, Curtea a soluționat excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale cu care a fost sesizată și în cauza de față și, ținând cont de dispozițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție și de cele ale art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a respins-o ca devenită inadmisibilă, prin Decizia nr. 68 din 19 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010. Întrucât, până la momentul pronunțării prezentei decizii, nu au mai intervenit alte evenimente legislative, se impune menținerea aceleiași soluții. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexei nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, excepție ridicată de Virgil Lungu, Emil Alexandru Bănceanu, Ioan Zamfir, Aurel Badiu, Ilie Liviu Constantin, Ioan Popa, Ion Gabriel Popa, Laura Secui, Dumitru Barbu, Paul Adamescu, Anghel Docea, Vasile Ungureanu, Liliana Manole, Doru Țabrea și Nicolae Acceleanu în dosarele nr. 659/36/2009, nr. 355/45/2009, nr. 409/45/2009, nr. 1.699/85/2009, nr. 432/42/2009, nr. 959/35/CA/2009, nr. 1.151/46/2009, nr. 649/36/2009, nr. 1.552/54/2009, nr. 1.642/54/2009, nr. 1.553/54/2009, nr. 4.804/62/2009, nr. 302/32/2009, nr. 645/36/2009 și nr. 647/36/2009 ale Curții de Apel Constanța - Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu __________