DECIZIE nr. 108/2010

Ioan Vida - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bacău - Secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale în dosarele nr. 591/103/2008, nr. 542.1/103/2008, nr. 819.1/110/2008, nr. 5187.1/103/2007, nr. 302.1/110/2008 și nr. 303.1/110/2008 ale acestei instanțe. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele nr. 6.995D/2009 - nr. 7.000D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 6.996D/2009 - nr. 7.000D/2009 la Dosarul nr. 6.995D/2009, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 6 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 591/103/2008, nr. 542.1/103/2008, nr. 819.1/110/2008, nr. 5187.1/103/2007, nr. 302.1/110/2008 și nr. 303.1/110/2008, Curtea de Apel Bacău - Secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată din oficiu de această instanță. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și 21 din Constituție, precum și ale art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești nu au competența de a constata existența unor discriminări privind drepturile salariale între categorii socioprofesionale identice sau similare și nici competența de a acorda persoanelor cu privire la care s-a reținut starea de discriminare despăgubiri materiale în cuantum egal cu diferențele dintre drepturile salariale stabilite prin lege pentru persoane din categorii socioprofesionale identice sau similare. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007. În opinia instanței de judecată, această ordonanță contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) - statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. Este invocată și încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și a art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția, Curtea reține că asupra constituționalității prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 în integralitatea ei Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, decizie prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Întrucât Curtea a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (3) coroborate cu ale alin. (6) teza întâi din același articol din Legea nr. 47/1992, excepția urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bacău - Secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale în dosarele nr. 591/103/2008, nr. 542.1/103/2008, nr. 819.1/110/2008, nr. 5187.1/103/2007, nr. 302.1/110/2008 și nr. 303.1/110/2008 ale acestei instanțe. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu