DECIZIE nr. 1610/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Alexandru Crișan senior, Alexandru Crișan junior și Mărioara Crișan în Dosarul nr. 5.097/62/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că părțile Ștefan Gheorghe Dan și Maria Dan au transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece textele de lege criticate conțin dispoziții suficient de clare și precise care să permită determinarea situațiilor concrete în care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. În plus, jurisprudența Curții în materie cuprinde aceeași soluție, de respingere a acestei excepții. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 14 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.097/62/2007, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Crișan senior, Alexandru Crișan junior și Mărioara Crișan într-o acțiune privind soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă acțiunea introdusă de autorii excepției pentru constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate îngrădesc liberul acces la justiție, deoarece nu oferă criterii exacte și echidistante pentru stabilirea situațiilor în care se justifică acordarea ajutorului public judiciar, aceste criterii fiind prea generoase, oferind doar două niveluri de plafon în funcție de care se apreciază dacă sunt sau nu suportabile cheltuielile impuse de derularea unui proces. Astfel este afectat principiul imparțialității și al echidistanței justiției, iar justițiabilii, oricum obligați la plata unor taxe de timbru cu mult peste posibilitățile lor materiale, sunt determinați să își caute dreptatea singuri. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile art. 4 și ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile art. 4 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituționale, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin deciziile nr. 264/2009 și nr. 924/2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 și ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Textele de lege examinate au următorul conținut: "Art. 4. - Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale."; Art. 8. - "(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România."

În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (3) care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că acesta este neîntemeiată. Textele de lege criticate conțin elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcție de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporție de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol 8 are în vedere și alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporțional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută și situația în care există diferențe de cost al vieții dintre statul membru în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România, diferențe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Nu în ultimul rând, Curtea observă că modificările și completările introduse prin Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă oferă, la art. 7, atât criteriul general de acordare a ajutorului public judiciar, potrivit căruia acesta "se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăși, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare", cât și, la art. 8^1, indicii suplimentare pentru aplicarea criteriilor cuprinse în ordonanță: "Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită." În funcție de toate aceste reglementări, instanța de judecată căreia i-a fost înaintată o cerere de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă urmează să aprecieze și, în consecință, să o încuviințeze sau nu, interpretând și aplicând dispozițiile de lege la situația concretă a solicitantului, care poate formula, potrivit art. 15 alin. (2) din ordonanță, cerere de reexaminare împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate sau lacunare sub aspectul stabilirii unor criterii precise pentru acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, de natură să afecteze principiile egalității și al nediscriminării, liberul acces la justiție sau principiul imparțialității, unicității și egalității justiției, invocate de autorul excepției. Totodată, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Reckvenyi împotriva Ungariei, 1999), cât și Curtea Constituțională ( Decizia nr. 227/2006 ), au statuat că reglementarea în detaliu, oricât ar fi de dorită, nu poate avea o certitudine absolută, deoarece ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Alexandru Crișan senior, Alexandru Crișan junior și Mărioara Crișan în Dosarul nr. 5.097/62/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 noiembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi