DECIZIE nr. 1096/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) și pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 ", excepție ridicată de Societatea Comercială "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.615/337/2008 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 3.275D/2010. La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 29 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.615/337/2008, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) și pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 ". Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate stabilesc un regim juridic discriminatoriu și inechitabil între contribuabili, de natură a afecta principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale. Astfel, "contribuabilul de bună-credință este pus în situația de a nu se bucura de protecția conferită de lege și Constituție". Tribunalul Sălaj - Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 8.560 din 27 august 2010, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 12.795 din 27 august 2010, și apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale menționate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, texte de lege care au următorul conținut: "(2) Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă: [

]

e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepții:

1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor; 3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile; 4. închirierea seifurilor;

f) livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri. Prin excepție, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:

1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcții, conform legislației în vigoare; 2. construcție înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ; 3. livrarea unei construcții noi sau a unei părți din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcției sau a unei părți a acesteia, după caz, în urma transformării; 4. o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată astfel încât structura, natura ori destinația sa au fost modificate sau, în absența acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piață a construcției, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;

(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) și f), în condițiile stabilite prin norme."

De asemenea, constituie obiect al sesizării Curții Constituționale dispoziții din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 56 - Contribuții financiare și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, este competentă să hotărască asupra "excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele [

]". În aplicarea acestei prevederi constituționale, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Prin urmare, atât Constituția, cât și legea de organizare și funcționare a instanței constituționale stabilesc că obiectul excepției de neconstituționalitate îl pot constitui exclusiv dispozițiile cuprinse într-o lege sau o ordonanță. Așa fiind, sesizarea referitoare la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată. 2. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, dorește modificarea și completarea dispozițiilor privind scutirea de taxe, în sensul eliminării caracterului urgent al acestei proceduri. Or, dintr-o asemenea motivare, rezultă indubitabil că autorul excepției nu reclamă neconstituționalitatea dispozițiilor legale pe care le critică, ci dorește modificarea lor, astfel că excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată[

]", competența de a modifica sau completa actele normative revenind în exclusivitate legiuitorului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborate cu prevederile "pct. 38 alin. (3) și pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 ", excepție ridicată de Societatea Comercială "Commer" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.615/337/2008 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu