DECIZIE nr. 798/2011

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea, în ședința publică din data de 31 mai 2011, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 12.371/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31 mai 2011, în prezența reprezentantului părții Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 16 iunie 2011. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 12.371/3/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost atribuit un loc de veci în concesiune, și nu în proprietate, la cererea unui luptător participant la Revoluția Română din Decembrie 1989. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. (3) teza finală din Constituție, legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia că "Domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă", iar la pct. III subpct. 10 din anexă sunt menționate "cimitirele orășenești și comunale". Întrucât locurile de veci sunt situate în "cimitirele orășenești și comunale" care fac parte din domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor, textul de lege criticat, prin care acestea sunt atribuite în proprietate luptătorilor pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și urmașilor eroilor-martiri, respectiv soțului supraviețuitor, părinților și fiecăruia dintre copiii acestuia, contravine art. 136 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, arătând că prin acesta nu se operează trecerea unor bunuri proprietate publică în proprietate privată, ci se reglementează dreptul luptătorilor pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și al urmașilor eroilor-martiri la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci. Acest drept urmează să fie exercitat de titularul său în condițiile stabilite de lege și naște obligația corelativă a autorităților publice competente de a identifica mijloacele legale prin care să îi fie asigurată respectarea. Astfel, în ipoteza în care cu ocazia aplicării textului de lege criticat se impune atribuirea în proprietate a unor bunuri aparținând proprietății publice, nu operează impedimentul constituțional al inalienabilității unor astfel de bunuri, deoarece, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, dacă prin Constituție sau prin lege nu se dispune altfel. Trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat reprezintă o modalitate specifică de exercitare a dispoziției juridice asupra bunurilor ce au regim de proprietate publică, fără a constitui o încălcare a caracterului inalienabil al acestora. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile apărătorului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: "(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi: [

]

h) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci."

Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 sunt: luptătorii pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și urmașii eroilor-martiri, respectiv soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și fiecare dintre copiii acestuia. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea prin lege a proprietății publice și ale art. 136 alin. (4) potrivit căruia "bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că locurile de veci situate în cimitirele orășenești și comunale aparțin domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, coroborat cu subpct. 10 al pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998. Curtea constată însă că Legea nr. 213/1998 nu stabilește că locurile de veci fac obiectul exclusiv al proprietății publice, astfel încât acestor bunuri nu li se aplică teza finală a art. 136 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, Curtea observă că pot fi trecute în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, urmând apoi regimul juridic de drept comun al bunurilor proprietate privată, inclusiv în ceea ce privește prerogativa dispoziției, potrivit art. 5 alin. (2) din același act normativ. În aceste condiții, Curtea constată că există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietatea publică a comunelor, orașelor și municipiilor în proprietatea privată a acestora, cu respectarea conținutului normativ al Legii nr. 213/1998, în vederea aplicării art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004. Rezultă că aspectele învederate reprezintă mai degrabă probleme de interpretare și aplicare a legii în speță, atribut exclusiv al instanței de judecată. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost formulată de către autorul acesteia, este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 12.371/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu OPINIE SEPARATĂ În opoziție cu soluția dată în decizie, considerăm că excepția trebuia admisă pentru următoarele considerente: Autorul excepției, unitate administrativ-teritorială (Municipiul București - prin consiliul general), este titular al dreptului de proprietate publică asupra terenurilor aflate pe raza sa teritorială administrate de către Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București, cu excepția acelora care au o reglementare juridică specială, cum ar fi cele aparținând de Ministerul Apărării Naționale sau proprietate privată a unor persoane fizice ori persoane juridice. În speță, prin art. 5 alin. 1 lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, s-a reglementat posibilitatea persoanelor aflate în aceste situații să beneficieze, pe lângă indemnizația calculată conform legii, și de "atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci". Potrivit Constituției [art. 136 alin. (4)], "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică", atât timp cât își păstrează regimul juridic de proprietate publică (s.n.). Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia prevede la art. 19 că "inventarul bunurilor din domeniul public (proprietatea publică - s.n.) se întocmește în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi", iar, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare, "Departamentul de Administrație Publică Locală va elabora, pe baza propunerilor consiliilor județene, ale Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliilor locale, după caz, normele tehnice pentru întocmirea inventarului, pe care le va supune spre aprobare Guvernului". Acest inventar s-a întocmit potrivit legii (art. 21) de comisii special constituite, conduse de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, sau de primari. Inventarele se însușesc, după caz, de consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale. Centralizarea lor se face de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București și se trimit Guvernului, ca prin hotărâre să se ateste apartenența bunurilor la proprietatea publică de interes județean sau de interes local. În anexa la aceeași lege - Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public (proprietatea publică - s.n.) al statului și al unităților administrativ-teritoriale, care face parte integrantă din aceasta, la pct. II (subpct. 10), se arată expres că cimitirele orășenești și comunale fac parte din proprietatea publică a comunelor, orașelor și municipiilor. Așa fiind, din punct de vedere juridic, terenurile din aceste cimitire constituie proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În atari condiții, nicio reglementare legală nu poate impune trecerea acestor bunuri din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale în proprietatea privată a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, atât timp cât acestea își păstrează regimul juridic de proprietate publică. Pentru a fi înstrăinate, Legea nr. 213/1998, la art. 10 alin. (2), prevede că "trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, dacă prin Constituție sau prin lege nu se dispune altfel". Mai mult, Legea nr. 213/1998 preia dispozițiile Constituției din art. 136 alin. (4), arătând în art. 11 că "Bunurile din domeniul public sunt inalienabile [

]", iar la lit. a) teza a II-a a aceluiași articol se precizează că "ele pot date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii". În speță, potrivit Consiliului General al Municipiului București, acesta poate concesiona gratuit, pe o anumită durată sau pe durată nelimitată, locuri de veci, concesiunea putând fi transmisă, potrivit regulamentelor cimitirelor, moștenitorilor în linie ascendentă și/sau descendentă, cu atât mai mult luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și urmașilor de eroi-martiri. Socotim că legea este într-un deficit conceptual cu privire la noțiunea de proprietate publică, atât timp cât își păstrează acest regim juridic, bine delimitat prin folosirea criteriilor de uz și utilitate publică, încălcându-se astfel art. 136 alin. (4) din Constituție. Judecător, prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru Judecător, prof. univ. dr. Tudorel Toader