DECIZIE nr. 916/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Ion Turcu în Dosarul nr. 11.953/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției de neconstituționalitate, precum și consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința publică. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, pe de-o parte, că nu a desfășurat activități de sprijinire a regimului totalitarist comunist, iar pe de altă parte, că CNSAS ar trebui să aibă doar activități de cercetare și documentare. Consideră că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii și contravin astfel prevederilor art. 4 alin. (2) din Constituție, precum și celor ale art. 7 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În susținerea excepției de neconstituționalitate, invocă Hotărârea din 15 iunie 1992, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ludi contra Elveției, prin care s-a constatat că, dacă ascultarea convorbirilor telefonice era necesară pentru prevenirea săvârșirii unor infracțiuni, atunci aceasta nu contravine dispozițiilor art. 8 din Convenție. Consilierul juridic al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât din nota de constatare întocmită de CNSAS rezultă că activitățile desfășurate de autorul excepției de neconstituționalitate au avut în vedere manifestarea în scopul sprijinirii regimului comunist. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 899/2010. Cu privire la celelalte aspecte invocate de către autorul excepției de neconstituționalitate, consideră că acestea intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.953/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Ion Turcu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de colaborator al Securității. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate au un caracter restrictiv și discriminatoriu, statuând o culpabilizare în masă a unor categorii sociale. Consideră că prin aceste prevederi se încearcă culpabilizarea numai a foștilor lucrători de securitate, deși din structurile menționate în lege făceau parte și alte categorii sociale, ca judecători, procurori, grăniceri etc. Totodată, art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 "produce o discriminare nejustificată față de persoane nevinovate, care sunt obligate în contextul acestui text de prigoană politică să suporte nevinovate consecința unor fapte pe care le-au făcut în contextul unor dispoziții recunoscute ca legale în cadrul național și internațional la acea dată, cât și în prezent, în timp ce mai multe fapte mai grave și cu consecințe mai dăunătoare pentru cei la care se referă nu au nicio răspundere morală, sau chiar de altă natură". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 2 lit. a): "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;"; - Art. 29 alin. (1): "Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității organizează și desfășoară activități formativ-educative privind funcționarea și implicarea structurilor represive în menținerea regimului totalitar comunist, precum și pentru conservarea și cinstirea memoriei victimelor acestuia, prin organizarea de conferințe, expoziții și programe educative în școli, publicarea de studii științifice, documente, realizarea de filme documentare."; - Art. 31 alin. (1) și (4): "(1) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio și informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofițerilor și subofițerilor de Securitate și ale ofițerilor acoperiți, identificați cu activitate prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitare comuniste, potrivit prezentei ordonanțe de urgență. [

]

(4) Până la preluarea dosarelor de cadre solicitate în cazul lucrătorilor Securității, identificați că au desfășurat activități prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitare comuniste, la cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituțiile deținătoare ale acestora pun la dispoziție, în termen de 15 zile, datele de identitate, inclusiv numele conspirative, precum și funcțiile acestora."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 30 alin. (6) privind libertatea de exprimare, precum și prevederilor art. 7, 8 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate produc o "discriminare nejustificată față de persoane nevinovate", care au acționat în temeiul unor dispoziții legale recunoscute, la acea dată, atât în plan intern, cât și internațional. Or, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției de neconstituționalitate critică modul în care instanțele judecătorești ar putea interpreta și aplica textele de lege atacate, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci intră în competența instanței judecătorești chemate să soluționeze litigiul în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate. De altfel, prin Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, Curtea a constatat că, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008, și anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii și, în final, la înfăptuirea justiției. Așadar, într-o acțiune în constatare a calității de colaborator, promovată de Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pârâtul nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunțe soluția. Constatarea calității de colaborator al Securității trebuie să fie rezultatul unei analize minuțioase din partea instanței asupra întregului material depus de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și nu poate fi stabilită numai pe baza "relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securității". În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât și faptele negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Așadar, nu se poate susține, așa cum face autorul excepției, că relatările verbale consemnate de lucrătorii Securității au o valoare probantă prestabilită și nici că instanța pronunță o hotărâre exclusiv în baza acestora. Totodată, Curtea a arătat că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiți termeni nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare, pe de o parte, și de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, pe de altă parte. În concluzie, având în vedere modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Ion Turcu în Dosarul nr. 11.953/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean _____________