DECIZIE nr. 834/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Nicolae Coman în Dosarul nr. 6.864/280/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.864/280/2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Nicolae Coman într-o cauză de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu intimatul Instituția Prefectului Județului Argeș. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) teza întâi, art. 23 alin. (11) și art. 53. În acest sens consideră, în esență, pe de o parte, că cele două texte de lege sunt în contradicție, iar pe de altă parte, că suspendarea dreptului de a conduce se dispune doar în ipoteza în care permisul a fost obținut cu încălcarea normelor legale, aspect ce trebuie constatat de instanța de judecată competentă prin hotărâre definitivă și irevocabilă. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut: - Art. 103 alin. (8): "În situația în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanța de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază, are reședința sau, după caz, rezidența normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere."; - Art. 114 alin. (1) lit. e): "Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri: [

]

e) permisul de conducere a fost obținut cu încălcarea normelor legale, situație constatată de instanța competentă."

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) teza întâi care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și art. 53 privind restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc posibilitatea autorității emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, atunci când această autoritate a sesizat instanța de judecată în vederea anulării permisului de conducere obținut cu nerespectarea dispozițiilor legale. Totodată, Curtea observă că între exercitarea dreptului de a conduce autovehicule de către unele persoane pentru care există indicii privind dobândirea permisului de conducere fără a fi absolvit un curs de pregătire sau fără parcurgerea etapelor de examinare teoretică și practică ori prin susținerea formală a acestora și ocrotirea interesului general, care se identifică în acest caz cu necesitatea menținerii siguranței circulației pe drumurile publice, legiuitorul a înțeles să dea prioritate celui din urmă. Faptul că legiuitorul a instituit măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehiculul în cazul în care există suspiciuni conform cărora permisul a fost obținut cu încălcarea normelor legale, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție și nici a restrângerii unor drepturi sau a unor libertăți. În ceea ce privește pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituție, care consacră dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cuprinde dispoziții în sensul asigurării tuturor mijloacelor și garanțiilor necesare dreptului la un proces echitabil al persoanei interesate. În concluzie, Curtea reține că anularea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la art. 114 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, este o măsură tehnico-administrativă instituită de legiuitor, a cărei executare se face, în temeiul legii, de organul de poliție rutieră. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (8) raportate la cele ale art. 114 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Nicolae Coman în Dosarul nr. 6.864/280/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman