DECIZIE nr. 504/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Lucea Codruța-Simona în Dosarul nr. 1.612/108/2010 al Tribunalului Arad - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că pretinsa neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate este dedusă din compararea acestora cu alte texte legale, aspect ce nu intră în competența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.612/108/2010, Tribunalul Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Lucea Codruța-Simona într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că prevederile legale criticate reprezintă o ingerință asupra dreptului de proprietate privată din partea statului. O astfel de aplicare a prevederilor de lege criticate restrânge fără justificare legitimă exercițiul dreptului de proprietate și golește de conținut dreptul de a dobândi și terenul care, împreună cu construcția, formează aceeași unitate locativă, teren necesar pentru o normală utilizare a construcției. De asemenea, arată că, în măsura în care noțiunea de "suprafață aferentă construcției" este interpretată ca o limitare a dreptului de a dobândi teren, față de un titular al aceluiași drept, aflat sub incidența Legii nr. 18/1991, textul de lege criticat este neconstituțional întrucât încalcă, fără un scop legitim, dreptul de proprietate. Tribunalul Arad - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 este neîntemeiată, întrucât statul este proprietarul terenului și, potrivit legii, are dreptul de a dispune de acesta în mod exclusiv și absolut. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, și au următorul conținut: "Suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 55 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional." De asemenea, este invocată și înfrângerea dispozițiilor art. 13 și 14 din aceeași convenție, privind dreptul la un recurs efectiv și, respectiv, interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care a constatat că prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 nu contravin dispozițiilor Legii fundamentale. În acest sens, prin Decizia nr. 22/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004, Decizia nr. 399/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.003 din 1 noiembrie 2004, și Decizia nr. 339/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 27 februarie 2003, Curtea a constatat că, potrivit Legii nr. 112/1995, acest act normativ stabilește măsuri reparatorii aplicabile foștilor proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinația de locuințe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, și care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989. Stabilirea de către legiuitor a limitelor în care se acordă măsuri reparatorii foștilor proprietari este conformă art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. În plus, este dreptul legiuitorului să aprecieze nu numai cu privire la oportunitatea măsurilor reparatorii, ci și asupra întinderii lor. În prezenta cauză însă Curtea constată că, în mare parte, criticile formulate se fundamentează pe compararea reglementării ce face obiectul excepției cu alte prevederi legale, și anume cu cele ale art. 36 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, respectiv pun în discuție interpretarea și aplicarea acestora. Or, soluționarea unor asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată ori a legiuitorului, după caz, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, excepție ridicată de Lucea Codruța-Simona în Dosarul nr. 1.612/108/2010 al Tribunalului Arad - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora