DECIZIE nr. 537/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Verona Sora și Floarea Sora în Dosarul nr. 702/284/2010 al Judecătoriei Răcari. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin încheierea din 5 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 702/284/2010, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Verona Sora și Floarea Sora. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin introducerea expertizei întocmite de camerele notarilor publici drept criteriu de apreciere a valorii orientative a bunurilor imobile, se încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție. Aceasta întrucât, atâta vreme cât părțile au convenit să se adreseze unui notar și să încheie un antecontract, stabilind valoarea bunului, nu se poate stabili o altă valoare a acestuia printr-o expertiză a notarilor. în aceeași opinie, textul de lege criticat este menit să apere un interes de castă, acela al notarilor, și încalcă prevederile constituționale privind înfăptuirea justiției, câtă vreme justiția nu se mai înfăptuiește în numele legii, ci "în numele expertizei notariale". Astfel, judecătorii se supun nu numai legii, ci unui act extrajudiciar, chiar dacă legea face trimitere la el. Judecătoria Răcari nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate în constituie art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, și care au următorul cuprins: - Art. 3^1: "(1) Cererile introduse la instanțele judecătorești, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.

(2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și la taxarea cererilor în materie de moștenire.

(4) Instanțele de judecată vor solicita la începutul fiecărui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscripția teritorială a instanței."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Astfel, expertiza prevăzută de textul de lege criticat constituie un criteriu suficient de obiectiv și precis în funcție de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) și persoanele care le întocmesc (experți). Raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulație în scopul plății unei taxe judiciare de timbru mult diminuate față de situația în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulație a bunului imobil. De altfel, autorii excepției nu contestă taxarea la valoare a acțiunii, ci doar obiectivitatea expertizei dispuse de camera notarilor publici și imposibilitatea judecătorului de a dispune o altă expertiză. Or, pe tot parcursul procesului judecătorul trebuie să manifeste o atitudine activă, astfel încât, dacă există indicii care demonstrează existența unor diferențe vădite între valoarea de circulație a imobilului stabilită prin expertiza camerei notarilor publici și cea reală, va putea face aplicarea art. 201 și a următoarelor din Codul de procedură civilă, întrucât textul de lege criticat nu în interzice, expres sau implicit, acest lucru. În acest sens Curtea s-a pronunțat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 1.613 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al Rom?iei, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, și prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, ale căror considerente sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Verona Sora și Floarea Sora în Dosarul nr. 702/284/2010 al Judecătoriei Răcari. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta