DECIZIE nr. 1633/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Elena Alexandru în Dosarul nr. 6.748/303/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că legea sancționează comportamentul abuziv al proprietarului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.748/303/2009, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Elena Alexandru într-o cauză având ca obiect obligația de a face. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 230/2007 îi restrâng dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, întrucât, în temeiul acestor prevederi, asociația poate solicita în instanță accesul în apartamentul său în permanență și al unui număr nedeterminat de persoane, atât al reprezentanților asociației, cât și al unor persoane străine. De asemenea, autorul excepției consideră că prevederea legală criticată contravine și art. 53 din Constituție, care prevede în mod expres situațiile în care operează restrângerea unor drepturi, inclusiv a dreptului de proprietate. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că prevederile art. 18 din Legea nr. 230/2007 respectă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 și 53, deoarece, deși dreptul de proprietate este un drept absolut, legiuitorul are posibilitatea limitării lui în vederea respectării drepturilor altor persoane. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstitu - ționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 18 din Legea nr. 230/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, text de lege care are următorul cuprins: "În cazurile în care în clădirile de locuințe unul dintre proprietari sau chiriași împiedică, cu bună-știință și sub orice formă, folosirea normală a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalți proprietari ori chiriași, după caz, proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instanței să hotărască măsurile pentru folosirea normală a clădirii, precum și plata daunelor." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 care consacră dreptul de proprietate și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 18 din Legea nr. 230/2007 stabilesc condițiile în care proprietatea comună poate fi utilizată de proprietari sau chiriași, care nu trebuie să împiedice cu bunăștiință și sub nicio formă, folosirea normală a clădirii de locuit. Cu alte cuvinte, în cauză se pune problema stabilirii limitelor dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate forțată și perpetuă (condominium pro indiviso) în blocurile de locuințe cu mai multe locuințe, în care, potrivit legii, se constituie asociații de proprietari. Sub acest aspect Curtea reține că dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție, care consacră garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd în teza a doua că atât limitele, cât și conținutul acestui drept "sunt stabilite de lege". Rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părților destinate folosirii în comun de către toți proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuințe sau dreptului de proprietate asupra spațiului a cărui destinație se dorește a fi schimbată se justifică constituțional prin asigurarea posibilității efective de administrare, folosire, întreținere și exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuințe din acel imobil. De dreptul de proprietate garantat de Constituție trebuie să se poată bucura - în egală măsură - toți proprietarii deținători de spații de locuit în același imobil, pentru că, altfel, s-ar încălca principiul constituțional al egalității în drepturi. Așa fiind, posibilitatea acordată proprietarilor sau reprezentantului legal al acestora de a solicita instanței să hotărască măsurile pentru folosirea normală a clădirii, precum și plata daunelor pentru prejudiciile create constituie mijlocul legal pus la dispoziția persoanelor interesate în scopul valorificării drepturilor și intereselor legitime. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate dau expresie dreptului de proprietate comună pe cote-părți, stabilă și forțată, din clădirile cu mai multe locuințe și conferă titularilor respectivului drept posibilitatea de a se bucura de prerogativele care îi dau consistență. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Elena Alexandru în Dosarul nr. 6.748/303/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu