DECIZIE nr. 1561/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 16 și 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jean Filip și Elena Filip în Dosarul nr. 35.344/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 35.344/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 16 și 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jean Filip și Elena Filip. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin normelor constituționale, întrucât persoanele care au cumpărat imobile de la stat în temeiul Legii nr. 112/1995 ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate beneficiază de scutire de la plata taxei de timbru și pot pretinde o despăgubire echivalentă cu valoarea de piață a imobilelor, fiind discriminate pozitiv în raport cu persoanele aflate în situația autorilor excepției al căror contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat în baza Legii nr. 85/1992. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că, de fapt, autorii excepției solicită completarea textelor de lege criticate, în sensul că reglementările cuprinse în aceste texte să se aplice și persoanelor care au încheiate contracte de vânzare în baza Legii nr. 85/1992. Or, o asemenea operațiune excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Analizând prevederile de lege criticate, Curtea constată că, deși a fost sesizată de instanța de judecată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 16 și 18 din Legea nr. 1/2009, în realitate obiectul excepției îl reprezintă art. 50 alin. (2^1) și art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, dispoziții introduse prin art. I pct. 16 și 18 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 50: "(2^1) Cererile sau acțiunile în justiție având ca obiect restituirea prețului de piață al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru."; - Art. 50^1: "(1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare.

(2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin expertiză."

În susținerea neconstituționalității prevederilor de lege criticate sunt invocate următoarele dispoziții constituționale: art. 11 alin. (2) - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) - Universalitatea, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (3) și (6) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 - Înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Asupra constituționalității Legii nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea s-a mai pronunțat în cadrul controlului a priori, statuând cu majoritate de voturi că această lege este constituțională. Astfel, prin Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate, reținând, în legătură cu textele de lege criticate și în prezenta cauză, că "acordarea unor despăgubiri la valoarea actuală a imobilelor are natura juridică a unei măsuri echitabile, menită să le ofere foștilor chiriași posibilitatea de a-și cumpăra o locuință, ceea ce este în consens cu dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora: «România este stat de drept, în care [

] drepturile și libertățile cetățenilor [

], dreptatea [

] reprezintă valori supreme [

] și sunt garantate.»" De altfel, în sensul celor reținute în decizia mai sus menționată, pentru critici de neconstituționalitate similare celor din cauza de față, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 1.002 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010, precum și prin Decizia nr. 1.183 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.727 din 27 octombrie 2009, prin care au fost respinse excepțiile de neconstituționalitate referitoare la prevederile de lege criticate și în prezenta cauză. Atât soluția, cât și considerentele reținute de Curte în aceste decizii sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2^1) și art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jean Filip și Elena Filip în Dosarul nr. 35.344/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Maria Bratu