DECIZIE nr. 832/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Petruța Ghinea și Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 823D/2012. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.168D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Claudia Struguț (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.168D/2012 la Dosarul nr. 823D/2012, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 3.375/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Petruța Ghinea și Valentin Andrei Ghinea într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act de ieșire din indiviziune - anularea unui certificat de moștenitor. Prin Decizia nr. 1.126 din 29 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. 574/227/2011, Tribunalul Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Claudia Struguț (fostă Iordache) într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de partaj a bunurilor comune. În motivarea excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 823D/2012, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate încalcă principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, întrucât prevăd obligația de plată a taxei judiciare de timbru atât pentru operațiunea de stabilire a masei succesorale, cât și pentru activitățile care compun această operațiune, ceea ce duce la o dublă impunere pentru același serviciu public. În Dosarul nr. 1.168D/2012, autoarea excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru "extrem de oneroase în plină criză economică" este limitat accesul cetățenilor la justiție, iar un cuantum excesiv al acesteia împiedică apărarea corespunzătoare a dreptului de proprietate, în condițiile în care nu există mijloace financiare suficiente pentru a achita această taxă de timbru, mai ales dacă există posibilitatea ca valoarea taxei judiciare de timbru să depășească valoarea emolumentului. De asemenea, arată că scutirea sau eșalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu eficient, din moment ce această măsură este lăsată la dispoziția instanțelor de judecată. Judecătoria Sectorului 1 București arată că textul criticat nu contravine art. 56 din Constituție. Tribunalul Suceava - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 823D/2012, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [

]

c) cereri pentru:

- stabilirea calității de moștenitor - 50 lei/moștenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale; - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită; - cereri de reducțiune a liberalităților - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducțiunea liberalităților; - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părțile contestă bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condițiile art. 2 alin. (1)". În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 56 privind contribuțiile financiare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: 1. În ceea ce privește susținerea referitoare la dubla impunere pentru același serviciu public, Curtea observă că taxarea are ca obiect prestarea unor servicii publice diferite, respectiv una este în materie succesorală, iar cealaltă este o acțiune în pretenții, care pot fi utilizate atât separat, cât și ambele deodată, fiecare fiind timbrată ca atare. 2. Prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 197 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012, Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, sau Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justițiabilii pot obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu Decizia nr. 722 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Petruța Ghinea și Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 București și de Claudia Struguț (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 octombrie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ionița Cochințu