DECIZIE nr. 578/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ioan Andrei Radu Cănciulescu în Dosarul nr. 9.077/94/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 559D/2012. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 617D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Cristian Sandu Cocoară în Dosarul nr. 10.168/320/2009 (număr în format vechi 2.865/2011) al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 618D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X pct. 2 și art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Valentin Dediu în Dosarul nr. 43.338/301/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 647D/2012 și nr. 678D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Iulia Velicu și de Florin Mărginean în dosarele nr. 19.419/301/CV/2010 și nr. 4.462/320/2010 (număr în format vechi 2.435/2011) ale Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 722D/2012 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Andrei Ruben Tudosanu în Dosarul nr. 14.432/320/2010 (număr în format vechi 10.406/2011) al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că în dosarele nr. 617D/2012, nr. 678D/2012 și nr. 722D/2012 autorii excepției au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. De asemenea, în Dosarul nr. 678D/2012, partea Inspectoratul de Poliție Județean Mureș a depus o întâmpinare prin care ridică excepția puterii de lucru judecat, arătând că asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice Curtea s-a mai pronunțat în sensul respingerii acesteia prin Decizia nr. 254 din 20 martie 2012. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 559D/2012, nr. 617D/2012, nr. 618D/2012, nr. 647D/2012, nr. 678D/2012 și nr. 722D/2012. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 617D/2012, nr. 618D/2012, nr. 647D/2012, nr. 678D/2012 și nr. 722D/2012 la Dosarul nr. 559D/2012, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor. Prin urmare, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a devenit inadmisibilă. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVII din Legea nr. 202/2010, apreciază că se impune păstrarea jurisprudenței Curții în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin deciziile civile nr. 3.401 din 17 noiembrie 2011, nr. 3.407 din 17 noiembrie 2011 și încheierile din 7 octombrie 2011 și 16 decembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 9.077/94/CV/2010, nr. 19.419/301/CV/2010, nr. 10.168/320/2009 (număr în format vechi 2.865/2011), nr. 4.462/320/2010 (număr în format vechi 2.435/2011), Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Prin Decizia civilă nr. 293 din 19 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 43.338/301/CV/2010, Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X pct. 2 și art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 14.432/320/2010 (număr în format vechi 10.406/2011), Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor. Excepția a fost ridicată de Ioan Andrei Radu Cănciulescu, Cristian Sandu Cocoară, Valentin Dediu, Iulia Velicu, Florin Mărginean și Andrei Ruben Tudosanu în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor declarate împotriva unor sentințe civile prin care s-au respins plângerile împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, referitor la prevederile art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, următoarele: 1. Textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiție, egalității în drepturi, dreptului la un proces echitabil și art. 129 din Constituție referitor la folosirea căilor de atac, deoarece elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătorești prin care se soluționează plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției la regimul circulației pe drumurile publice. Totodată, acesta se aplică discriminatoriu, deoarece, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, alte categorii de contravenienți beneficiază de calea de atac a recursului. 2. Referitor la dispozițiile art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, se susține că acestea aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, deoarece, spre deosebire de alte categorii de justițiabili, contravenienților nu li se mai comunică prin intermediul instanței de judecată hotărârile pronunțate ca urmare a soluționării plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 559D/2012 și nr. 647D/2012, precum și Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că o interpretare a dispozițiilor constituționale ale art. 21 în spiritul în care Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale îl conferă accesului liber la justiție prin art. 6 paragraful 1 relevă faptul că dreptul de a ataca o hotărâre judecătorească nu reiese nici explicit, dar nici implicit din prevederile convenționale invocate, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Dreptul la dublu grad de jurisdicție, instituit de art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție permite excepții potrivit paragrafului 2 al aceluiași articol deoarece contravențiile reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă fapte antisociale minore prin raportare la pericolul social general. În urma aplicării criteriului prejudiciului minim, prin Hotărârea de admisibilitate din 19 octombrie 2010 pronunțată în Cauza Rinck împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că nu sunt îndeplinite criteriile acestuia în situația aplicării unei amenzi și a unui punct de penalizare pentru fapta de depășire a vitezei legale, declarând plângerea inadmisibilă. Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 618D/2012, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată pentru aceleași argumente reținute în motivarea autorului excepției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este constituțional, deoarece eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată, în primă instanță, plângerea contravențională nu îngrădește accesul liber la justiție, care nu are semnificația, în toate cazurile, a accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. De asemenea, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața instanței naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Mai mult, prevederile legale criticate constituie norme de procedură, or, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile instituite de lege. Nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea prin dispozițiile art. XVII din Legea nr. 202/2010 a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, deoarece nu există un tratament diferențiat aplicat unor cazuri egale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în actele de sesizare a Curții, îl constituie prevederile art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin pct. 2 al art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010 și art. XVII din Legea nr. 202/2010. Curtea, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, constată că, în realitate, obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, și art. XVII din Legea nr. 202/2010. Acestea au următorul cuprins: - Art. 118: "(3^1) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea este definitivă și irevocabilă." - Art. XVII din Legea nr. 202/2010: "Articolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 276/2009, se abrogă."

Articolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 276/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, avea următorul conținut: "Hotărârile judecătorești irevocabile se comunică părților." Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 53 referitorla restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 1. Curtea observă că în Dosarul nr. 678D/2012 partea Inspectoratul de Poliție Județean Mureș a formulat întâmpinare prin care a ridicat excepția puterii de lucru judecat, cu motivarea că, asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Curtea s-a mai pronunțat, în sensul respingerii acesteia, prin Decizia nr. 254 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012. Din verificările făcute, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 678D/2012 nu figurează printre autorii excepțiilor soluționate prin decizia invocată. Așa fiind, Curtea urmează să respingă excepția autorității de lucru judecat ridicată în Dosarul nr. 678D/2012 de partea Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, observând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca aceasta să fie admisă. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 567 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, și Decizia nr. 419 din 3 mai 2012 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, pentru ca o decizie să aibă autoritate de lucru judecat obiectul, cauza și părțile trebuie să fie aceleași, atât în cazul excepției anterior soluționate, cât și în prezenta excepție. În concluzie, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, pentru aceleași considerente, deoarece, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Decizia Curții Constituționale, pronunțată în aceeași cauză, este obligatorie potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere că motivele care au justificat-o sunt aceleași. _________

Notă

*) Decizia Curții Constituționale nr. 419 din 3 mai 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012.

2. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reține că, ulterior sesizării sale prin actele menționate, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 **), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că acestea sunt neconstituționale. ________

Notă

**) Decizia Curții Constituționale nr. 500 din 15 mai 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012.

Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. 3. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVII din Legea nr. 202/2010, Curtea observă că s-a pronunțat prin aceeași decizie asupra unei motivări identice cu aceea din prezenta cauză, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că nu poate fi primită critica potrivit căreia dispozițiile art. XVII din Legea nr. 202/2010 aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), întrucât contravenienților nu li se mai comunică prin intermediul instanței de judecată hotărârile irevocabile pronunțate, spre deosebire de toate celelalte categorii de justițiabili. Aceasta, deoarece prin abrogarea dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008, hotărârile judecătorești irevocabile nu se mai comunică niciunei părți în proces, indiferent de materia în care acestea sunt pronunțate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată prin decizia menționată cu privire la constituționalitatea prevederilor art. XVII din Legea nr. 202/2010 își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002,

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ioan Andrei Radu Cănciulescu în Dosarul nr. 9.077/94/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, de Cristian Sandu Cocoară în Dosarul nr. 10.168/320/2009 (număr în format vechi 2.865/2011) al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Valentin Dediu în Dosarul nr. 43.338/301/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Iulia Velicu în Dosarul nr. 19.419/301/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Florin Mărginean în Dosarul nr. 4.462/320/2010 (număr în format vechi 2.435/2011) al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Andrei Ruben Tudosanu în Dosarul nr. 14.432/320/2010 (număr în format vechi 10.406/2011) al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Valentin Dediu în Dosarul nr. 43.338/301/CV/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 29 mai 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu