DECIZIE nr. 662/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Camelia Alexandrina Acrâșmăriței în Dosarul nr. 434/45/2011 al Curții de Apel Suceava - Secția a doua civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.447D/2011 al Curții Constituționale. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, domnul Adrian Dumitru, consilier juridic cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa autorului excepției, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate. Acesta solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, susținând că aceasta vizează o problemă de aplicare și interpretare a legii, iar nu una de constituționalitate. De asemenea, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Depune la dosar note scrise, în dezvoltarea celor afirmate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că instanțele judecătorești au competența de a aprecia în ce măsură Agenția Națională de Integritate a făcut o corectă aplicare a textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 17 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 434/45/2011, Curtea de Apel Suceava - Secția a doua civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Camelia Alexandrina Acrâșmăriței într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect "sesizări conform Legii nr. 144/2007 ", în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Arată, în acest sens, că Agenția Națională de Integritate a aplicat procedura prevăzută de Legea nr. 176/2010 cu privire la conflictul de interese pentru o presupusă faptă care încetase anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, dar și a Legii nr. 144/2007. Precizează că raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională pentru Integritate a fost făcut cu încălcarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Legea nr. 144/2007, potrivit cărora dispozițiile din lege referitoare la verificarea conflictelor de interese și de constatare a incompatibilităților nu se aplică magistraților în activitatea de soluționare a cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată și al parchetelor de pe lângă acestea, cu privire la care s-a invocat conflictul de interese sau constatarea incompatibilităților. Arată că, prin prisma principiului tempus regit actum, prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 "sunt cel puțin aparent neconstituționale". Susține că raționamentul Agenției Naționale de Integritate conduce la ideea că aceasta ar putea verifica situații petrecute înainte de anul 1989. Or, sub imperiul Legii pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 și al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, această competență revenea exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii care, de altfel, s-a și pronunțat în cazul său, clasând cauza sub aspectul răspunderii disciplinare. Curtea de Apel Suceava - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate nepermițând interpretarea potrivit căreia pot fi aplicate retroactiv. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că art. 11 din Legea nr. 176/2010 nu conține, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv și că, în realitate, criticile formulate de autoarea excepției vizează modul de interpretare și de aplicare a legii, care revin însă instanței de judecată, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție. Sub acest aspect, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Agenției Naționale de Integritate și notele scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următoarea redactare: - Art.11: "(1) Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.

(2) Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților, exclusiv pentru perioada exercitării funcțiilor sau demnităților publice".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție care consacră principiul neretroactivității legii. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea textului de lege criticat din perspectiva modului în care Agenția Națională de Integritate a înțeles să îl aplice în cazul său. Or, reprezintă prerogativa exclusivă a instanței de judecată învestită cu soluționarea plângerii formulate împotriva actului emis de Agenția Națională de Integritate de a decide cu privire la corectitudinea modalității de interpretare și aplicare a normei de către autoritatea administrativă. Așadar, instanța are, prin lege, atributul suveran de a decide cu privire la afirmațiile autorului excepției, în sensul că Agenția Națională de Integritate a aplicat prevederile de lege criticate unei situații juridice născute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 și a Legii nr. 144/2007. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, verificarea modalității concrete de aplicare a legii la cazuri individual determinate excedând competenței Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Camelia Alexandrina Acrâșmăriței în Dosarul nr. 434/45/2011 al Curții de Apel Suceava - Secția a doua civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2012. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu