DECIZIE nr. 345/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 300D/2013. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Baroul București, avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, iar pentru Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și pentru Uniunea Națională a Barourilor din România, avocat Constantin Voicescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa autoarei excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente. Reprezentantul Baroului București arată că excepția de neconstituționalitate nu are fundament juridic, fiind inadmisibilă, critica vizând modul în care este pus în practică Statutul profesiei de avocat. De asemenea, susține că, astfel cum a stabilit și instanța de contencios constituțional cu titlu de principiu, în oricare profesie se pot reglementa reguli specifice de organizare și exercitare a acesteia. Reprezentantul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și al Uniunii Naționale a Barourilor din România achiesează la cele prezentate anterior și arată că, potrivit Legii nr. 51/1995, persoana care exercită profesia de avocat trebuie să aibă competențe și să fie profesionist, or scopul examenului de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, precum și de primire în profesia de avocat este acela de a se face dovada acumulării anumitor cunoștințe temeinice. De asemenea, depune note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că prevederile criticate nu conțin fine de neconstituționalitate ci, în realitate, critica vizează modalitatea în care aceste dispoziții au fost aplicate în coroborare cu prevederile Statutului profesiei de avocat. CURTEA Prin Încheierea din 27 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 8.908/2/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Marina Brehoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind anularea unei hotărâri, precum și a unor decizii ale Consiliului Baroului București, respectiv ale Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține următoarele: - Prevederile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 stabilesc faptul că avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Însă, prin art. 308 alin. (2) și (3) din Statutul profesiei de avocat, Legea nr. 51/1995 se modifică și se completează în sensul că avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum și cel care nu a promovat examenul de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților sunt înscriși din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, iar avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților va fi exclus din profesie. Prin aceste dispoziții din Statutul profesiei de avocat nu numai că se modifică prevederile legale, ci se și completează, or, o lege, fie ordinară sau organică, se modifică de către Parlament. - Prevederile din Statutul profesiei de avocat lasă loc la interpretări, făcând o diferențiere între examenul de definitivat și examenul de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, care nu este prevăzută de lege, or, legislația trebuie să fie clară, predictibilă, unitară și coerentă și, totodată, se impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, pe de o parte, reglementarea prin legea specială a unui caz de excludere din profesia de avocat, în condițiile în care această situație nu a fost reglementată într-un alt mod în Constituție, nu este de natură a aduce atingere supremației acesteia, iar, pe de altă parte, problema ridicată de autoarea excepției de neconstituționalitate este una legată de executarea dispozițiilor legale, prin adoptarea Statutului, respectiv de interpretare și aplicare, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât profesia de avocat este o profesie liberală și independentă, iar exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, or, introducerea unor condiționări legale, inclusiv cea privind efectuarea unui stagiu obligatoriu, reprezintă o garanție legală prevăzută în scopul asigurării probității participanților la realizarea justiției. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, pe de o parte, avocatura este un serviciu public al cărui regim impune necesitatea reglementării prin lege a unor condiții de accedere și excludere din profesia de avocat iar, pe de altă parte, aspectele vizate de autoarea excepției privesc interpretarea și aplicarea Statutului profesiei de avocat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care are următorul cuprins: "(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: 1. Din examinarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat referitoare la dobândirea calității de avocat, Curtea reține că primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, iar la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar, cu excepțiile prevăzute de lege. După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susține examenul de definitivare [art. 18 alin. (5) din lege], iar avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie [art. 18 alin. (6) din lege]. Potrivit art. 18 alin. (2), condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum și ale baroului față de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei. Calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, anual și la nivel național, potrivit Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, potrivit art. 20 alin. (1) din lege. 2. Din motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate reiese că aceasta este nemulțumită, în principal, de modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prin prisma în care aceste prevederi legale au fost dezvoltate, în temeiul art. 18 alin. (2) din lege, în Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, precum și de deciziile și hotărârile Consiliului Baroului București, respectiv ale Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, emise în temeiul acestor acte normative. În aceste condiții, Curtea reține că aspectele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt probleme care vizează interpretarea și aplicarea prevederilor legale, or, soluționarea unor asemenea aspecte ține de competența instanțelor de judecată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ionița Cochințu