DECIZIE nr. 288/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de David Gheorghe în Dosarul nr. 4.942/120/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 123D/2013. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 4.942/120/2010, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de intimatul-contestator David Gheorghe cu ocazia soluționării recursului declarat de Casa Județeană de Pensii Dâmbovița împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Dâmbovița. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin prevederile de lege criticate s-au creat premisele unui tratament discriminatoriu pentru auditorii publici externi, având în vedere faptul că funcția de control care reprezintă activitatea de bază a Curții de Conturi se realizează atât de către consilierii de conturi, cât și de către auditorii publici externi. Consideră că este dificil să se separe activitatea consilierilor de conturi de cea a auditorilor publici externi, dată fiind identitatea între interdicțiile și incompatibilitățile consilierilor de conturi și auditorilor publici externi. În acest context, arată că regimul strict al activității, absența sau limitarea unor drepturi, existența unor incompatibilități și interdicții pe parcursul întregii cariere profesionale, precum și responsabilitățile și riscurile la care sunt supuși auditorii publici externi impun recunoașterea și revenirea la sistemul de pensii de serviciu. Autorul excepției apreciază că acordarea pensiei de serviciu și pentru auditorii publici externi este justificată și de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile și obligațiile impuse prin actele normative. A priva auditorii publici externi de o "compensare a lipsurilor, limitărilor și exigențelor impuse prin lege înseamnă, de fapt, o atingere directă a principiului independenței și obiectivității în activitatea desfășurată, ceea ce ar putea avea efecte negative mai mari decât beneficiile obținute prin anularea dreptului la pensia de serviciu". Nu în ultimul rând, amintește că majoritatea auditorilor publici externi au renunțat la posibilele venituri obținute din exercitarea altor profesii "în speranța legitimă" a obținerii unei "pensii de serviciu" care, în sensul larg al desfășurării carierei, ar reprezenta o componentă salarială. Analizând "constituționalitatea anulării pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi", autorul excepției invocă o serie de decizii ale Curții Constituționale, precum deciziile nr. 20/2000, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007, nr. 991/2008, nr. 1.414/2009 și altele, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că acordarea pensiilor de serviciu este constituțională. Prin Decizia nr. 871/2010, însă, Curtea a stabilit că acordarea pensiilor de serviciu este neconstituțională, excepție făcând pensiile de serviciu ale magistraților. În fine, arată că Legea nr. 119/2010 s-a emis, în mod nelegal, prin asumarea răspunderii Guvernului, iar Legea nr. 263/2010 a fost emisă și adoptată prin fraudă, dat fiind că obiectivele invocate la emiterea celor două acte normative nu au fost realizate, iar economiile invocate pentru echilibrarea deficitului bugetar nu s-au înregistrat. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată prin deciziile nr. 297/2012 și nr. 871/2010. Totodată, arată că eliminarea pensiilor de serviciu pentru o categorie de personal nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă și nici nu a reprezentat vreun privilegiu, pensia de serviciu putând fi eliminată dacă există o cauză suficient de puternică, precum necesitatea reformării sistemului de pensii, eliminarea inechităților existente în sistem, dar și situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește pretinsa discriminare instituită între magistrați și controlorii financiari (auditorii publici externi) ai Curții de Conturi, invocată din perspectiva Deciziei nr. 297/2012, prin care prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 au fost declarate neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi", Guvernul apreciază că această decizie nu are relevanță în susținerea criticii de neconstituționalitate, deoarece se referă la o altă ipoteză, autorul excepției neavând calitatea de consilier de conturi, ci de controlor financiar (auditor public extern). Ca atare, apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, susținută din perspectiva existenței unei discriminări instituite, în privința pensiei de serviciu, între magistrați și auditorii publici externi ai Curții de Conturi. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [

]

h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi."

De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care prevăd că "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [

]

j) art. 49 alin. (4) și art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituția României. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 900 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, și nr. 91 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin aceste decizii, referitor la pretinsa discriminare instituită între magistrați și controlorii financiari (auditorii publici externi) ai Curții de Conturi, invocată din perspectiva Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, prin care prevederile de lege criticate au fost declarate neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi", Curtea a reținut că atât consilierii de conturi, cât și judecătorii sunt independenți în exercitarea funcției, respectiv a mandatului lor și inamovibili pe durata exercitării acestora, statutul consilierilor de conturi fiind similar cu cel al judecătorilor, fapt care justifică acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecătorilor. În acest context, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, subliniind totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituțională și legală, cât și un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curții de Conturi". În concluzie, soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate nu s-a extins și cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereținând existența unei similitudini între statutul consilierilor de conturi și cel al celorlalte categorii de personal ale Curții de Conturi, în speță fiind vorba despre calitatea de controlor financiar/auditor public extern al Curții de Conturi. Prin urmare, cu privire la acestea din urmă, își păstrează valabilitatea cele constatate de Curtea Constituțională în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de David Gheorghe în Dosarul nr. 4.942/120/2010 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora