DECIZIE nr. 223/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Ionela Mariana Ghiugan în Dosarul nr. 3.022/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.591D/2012 al Curții Constituționale. La apelul nominal răspund autorul excepției, personal, partea Baroul București, prin avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, în calitate de membru al Consiliului Baroului București, cu împuternicire depusă la dosar și, pentru partea Uniunea Națională a Barourilor din România, avocat Constantin Voicescu, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților. Autorul excepției arată că efectul textului de lege criticat îl constituie interzicerea exercitării profesiei și pierderea calității de avocat persoanei care, deși îndeplinește condițiile de primire în profesie, se află și în stare de incompatibilitate. Precizează că deja Curtea de Apel București a apreciat că există posibilitatea înscrierii acestor persoane direct pe tabloul avocaților incompatibili. Partea Baroul București, prin reprezentant, apreciază că textul de lege supus controlului de constituționalitate este în concordanță cu toate documentele internaționale la care Uniunea Națională a Barourilor din România este parte. Menționează că profesia de avocat are o reglementare specifică, iar accederea în profesie concomitent cu înscrierea pe o listă a incompatibililor ar tulbura ordinea de drept. Reprezentantul Uniunii Naționale a Barourilor din România solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, susținând că, de fapt, se cere interpretarea textului de lege ce formează obiect al acesteia. Mai arată că primirea în profesie a persoanelor incompatibile reprezintă un beneficiu pe care legea îl acordă acestora, oferindu-le un răgaz pentru rezolvarea stării de incompatibilitate. Prin urmare, consideră că legea avocaturii prevede un regim chiar mai favorabil decât legile care reglementează alte profesii. La cererea autorului excepției, Curtea îi acordă cuvântul în replică. Acesta precizează că există sute de magistrați care au calitatea de avocat, dar cărora le este suspendat dreptul de a exercita această profesie. Arată că textul de lege criticat limitează concurența și restricționează accesul magistraților în profesia de avocat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca inadmisibilă, considerând că sunt vizate exclusiv chestiuni de aplicare și interpretare a legii la speță, care nu pot forma obiectul controlului exercitat de Curtea Constituțională. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 3.022/2/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Ionela Mariana Ghiugan într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România prin care s-a respins contestația formulată de autoarea excepției împotriva hotărârii prin care Consiliul Baroului București a respins ca inadmisibilă cererea de înscriere a acesteia în tabloul avocaților incompatibili, după primirea sa în profesia de avocat. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează că, după primirea în profesia de avocat, persoanele care se găsesc în stare de incompatibilitate nu pot fi înscrise direct în lista avocaților incompatibili. În acest sens, arată că interzicerea exercitării unei profesii pentru care o persoană îndeplinește cerințele prevăzute de lege reprezintă o restrângere a dreptului la muncă garantat de art. 41 din Constituție. Precizează că, pentru a fi în acord cu dispozițiile constituționale, precum și cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, această restrângere trebuie să fie prevăzută de lege, să îndeplinească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit. Astfel, arată că, deși restrângerea este prevăzută prin lege, totuși efectele acesteia în privința persoanelor care au dobândit dreptul de acces în profesie sunt neclare, deoarece textul de lege criticat nu precizează care sunt consecințele încălcării termenului de două luni în care trebuie rezolvată situația de incompatibilitate. De asemenea, referirea din art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 la "reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei" a generat interpretări divergente în practica barourilor în ceea ce privește posibilitatea persoanelor care au fost primite în profesie și se află în stare de incompatibilitate de a fi înscrise direct pe tabloul avocaților incompatibili până la data încetării acestei situații. Precizează că este justificată interdicția magistratului de a presta în același timp activitatea specifică celei de avocat, pentru asigurarea prestigiului și imaginii justiției și pentru evitarea conflictelor de interese, dar, prin esența ei, incompatibilitatea este generată de prestarea efectivă și simultană a două activități. De aceea, susține că restricționarea dreptului la muncă este proporțională cu scopul urmărit numai în măsura în care se împiedică exercitarea în paralel a celor două profesii. În cazul interpretării art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 în sensul că persoanele primite în profesia de avocat nu pot fi înscrise direct pe tabloul avocaților fără drept de exercitare a profesiei până la încetarea situației de incompatibilitate, efectul este acela de eliminare din profesie și anulare a efectelor deciziei de primire în profesie, ceea ce depășește scopul urmărit prin instituirea incompatibilității. Consideră că ceea ce se urmărește de fapt printr-o astfel de interpretare permisă de textul de lege criticat este restrângerea unei posibile concurențe în exercitarea profesiei liberale la încetarea stării de incompatibilitate. În fine, susține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt discriminatorii, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Arată, în acest sens, că avocatul care devine incompatibil poate să își păstreze calitatea de membru al corpului profesional respectiv, fiindu-i suspendat doar dreptul de exercitare a profesiei de avocat, în timp ce persoanei primite în profesie i se refuză păstrarea acestei calități în aceleași condiții, pretinzândui-se, în mod excesiv și nejustificat, să renunțe la funcția deținută, fără a i se da posibilitatea suspendării exclusiv a exercițiului dreptului de a profesa. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că interpretarea dată de unele barouri, printre care și Baroul București, textelor de lege criticate, în sensul că persoanele primite în profesia de avocat nu pot fi înscrise direct pe Tabloul avocaților fără drept de exercitare a profesiei, până la încetarea stării de incompatibilitate, duce, în fapt, la anularea efectelor deciziei de primire în profesie, ceea ce excedează cadrului legal și scopului urmărit de legiuitor prin instituirea situației de incompatibilitate. Precizează, totodată, că avocatul care devine incompatibil poate să își păstreze calitatea de membru al baroului respectiv, fiindu-i suspendat doar dreptul exercitării profesiei, în timp ce persoanei primite în profesia de avocat i se refuză păstrarea acestei calități, obligarea acesteia la a renunța la funcția deținută apărând ca fiind excesivă, fără posibilitatea suspendării exercițiului dreptului de a profesa, ceea ce ar putea fi interpretat ca o încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care au următoarea redactare: - Art. 25: "(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.

(2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei".

În opinia autorului excepției, astfel cum rezultă din motivarea excepției, sunt încălcate dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări și la art. 41 alin. (1) teza întâi, potrivit căruia dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat, cu ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri, precum și cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț. Potrivit primului alineat al textului de lege criticat în cauza de față, avocații aflați în stare de incompatibilitate sunt trecuți pe tabloul avocaților incompatibili, prin decizie a Consiliului baroului - emisă fie la cerere, fie din oficiu -, urmând ca aceștia să fie reînscriși, la cerere, pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, după încetarea stării de incompatibilitate. Cel de-al doilea alineat al art. 25 din Legea nr. 51/1995 are în vedere cazul persoanelor admise în profesia de avocat care se află într-o situație de incompatibilitate, prin suprapunerea, temporară, a calității de avocat cu cea pe care o avea înainte de promovarea examenului de admitere în profesie sau, după caz, înainte de aprobarea cererii de admitere în profesie cu scutire de examen. Această din urmă posibilitate de accedere în profesia de avocat era permisă de prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, fiind însă eliminată prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010. În virtutea textului de lege menționat, intrarea în profesia de avocat cu scutire de examen era deschisă persoanelor care erau titularele unei diplome de doctor în drept, precum și celor care, până la data primirii în profesia de avocat, au îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu le-a încetat activitatea din motive disciplinare care să le facă nedemne pentru profesia de avocat. În prezent, potrivit art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România. Curtea observă că legiuitorul a instituit posibilitatea ca și persoanele care se află ab initio în stare de potențială incompatibilitate să aibă vocația de a dobândi calitatea de avocat, cu respectarea condițiilor legale, după caz, prin promovarea examenului de admitere sau, așa cum prevedea textul de lege abrogat mai sus menționat, cu scutire de examen, incompatibilitatea survenită urmând să fie rezolvată în intervalul de două luni prevăzut de lege. În practică, acest lucru se poate realiza prin renunțarea la funcția care generează starea de incompatibilitate cu profesia de avocat sau prin înscrierea directă în tabelul avocaților fără drept de exercitare a profesiei, legalitatea refuzului de înscriere în tabloul avocaților fără drept de exercitare a profesiei urmând să fie analizat de instanțele de judecată competente. În cauza de față, autorul deduce neconstituționalitatea textului din modul în care unele barouri au înțeles să interpreteze prevederile de lege supuse controlului, fiind nemulțumit de soluția aleasă de unele dintre acestea, printre care și Baroul București, care au refuzat înscrierea direct pe tabloul avocaților fără drept de exercitare a profesiei a persoanelor admise în profesia de avocat, dar care se află în stare de incompatibilitate și care nu rezolvă în interval de două luni situația ce generează starea de incompatibilitate. Autorul excepției susține că prevederile art. 25 din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că, după primirea în profesia de avocat, persoanele care se găsesc în stare de incompatibilitate nu pot fi înscrise în lista avocaților incompatibili. Din această perspectivă, Curtea constată că excepția apare ca inadmisibilă, fiind criticată modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textului de lege dedus controlului de constituționalitate, ceea ce excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. De altfel, ulterior sesizării Curții Constituționale, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe rolul căreia s-a aflat procesul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de față, a admis cererea de anulare a deciziei Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România prin care s-a respins contestația formulată de autorul excepției împotriva hotărârii prin care Consiliul Baroului București a respins ca inadmisibilă cererea de înscriere a acestuia pe tabloul avocaților incompatibili, după primirea sa în profesia de avocat, cu scutire de examen. Mai mult, instanța a obligat Baroul București să înscrie autorul excepției pe tabloul avocaților incompatibili. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Ionela Mariana Ghiugan în Dosarul nr. 3.022/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu