DECIZIE nr. 324/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Zoltan Valentin - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ion Lepădatu în Dosarul nr. 18.391/3/2013 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. 2. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 831D/2013. 3. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. 5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 839D/2013, care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013, ridicată de Maria Modiga și Mădălina Doina Modiga, moștenitoare legale ale intimatului-reclamant Bogdan Laurențiu Modiga, în Dosarul nr. 262/44/2013 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. 6. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 7. Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că autoarele criticii de neconstituționalitate au depus la dosar concluzii scrise în care apreciază incidența în cauză a art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ca urmare a Deciziei nr. 269 din 7 mai 2014, prin care instanța constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, decizie ce constituie temei de revizuire potrivit Codului de procedură civilă. De asemenea arată că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. 8. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. 9. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor. 10. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 839D/2013 la Dosarul nr. 831D/2013, care a fost primul înregistrat. 11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 269 din 7 mai 2014, și de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 din aceeași lege, deoarece acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 12. Prin Încheierea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 18.391/3/2013 de Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, și Încheierea din 21 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 262/44/2013 de Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. 13. Excepția a fost ridicată de Ion Lepădatu, Maria Modiga și Mădălina Doina Modiga în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de obligare a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unor acte administrative. 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât se aplică litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Or, este de principiu că aceste litigii trebuie să se judece potrivit reglementării aplicabile la momentul introducerii acțiunii, nefiind posibil să se schimbe aceste reguli în timpul litigiului. În caz contrar s-ar încălca dreptul la un proces echitabil, care presupune soluționarea cauzei potrivit unor norme de drept precise și previzibile, și s-ar rupe echilibrul procesual existent. Acceptarea unei atari interpretări ar duce la respingerea tuturor acțiunilor în instanță începute în temeiul vechilor legi, fapt ce ar prejudicia persoanele care au promovat astfel de acțiuni și care, în aceste condiții, trebuie să reia procedura de la început. În acest sens invocă Decizia XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Decizia Curții Constituționale nr. 830/2008. În continuare, autorii excepției consideră că dispozițiile legale atacate nu oferă garanție drepturilor și libertăților tuturor destinatarilor, răsturnând astfel forța obligatorie a Constituției. De asemenea apreciază că într-o societate democratică restrângerea drepturilor fundamentale poate avea loc doar în caz de necesitate, în condițiile consacrate de prevederile constituționale. Termenele diferențiate instituie prin Legea nr. 165/2013 îngrădesc accesul liber la justiție persoanelor care, deși au un interes legitim de a apela la instanțele judecătorești pentru recunoașterea dreptului lor, nu îl pot exercita decât după scurgerea acestora. 15. Instanțele de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate, legiuitorul fiind suveran în stabilirea termenelor, modalităților și procedurilor privind realizarea drepturilor justițiabililor. 16. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 17. Avocatului Poporului consideră că dispozițiile art. 4 raportate la cele ale art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1), (2) și (3), precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de părți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 20. Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă art. 4, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Însă, din analiza concluziilor scrise depuse în motivarea criticilor de neconstituționalitate de autorii acestora, rezultă că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) și art. 35 din Legea nr. 165/2013, astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor dispoziții legale potrivit cărora: - Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică [

], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, [

], la data intrării în vigoare a prezentei legi."; - Art. 34 alin. (1): "Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni."; - Art. 35: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

21. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la supremația Constituției și a legilor, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, prevederile art. 6, art. 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv și interzicerea discriminării, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. 22. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. ________

Notă

*) Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014.

23. În aceste condiții sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale." 24. Reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit după sesizarea Curții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. 25. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în speța dedusă soluționării, instanța de judecată urmează să respecte deciziile Curții Constituționale, atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale - de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, și Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012 -, deciziile anterioare de constatare a neconstituționalității reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz. 26. Litigiul aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a IXa contencios administrativ și fiscal, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, privește obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unui act administrativ. 27. În aceste condiții, cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că aceste din urmă dispoziții de lege criticate raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate nu au legătură cu soluționarea acesteia în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 28. "Legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului de lege criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ion Lepădatu în Dosarul nr. 18.391/3/2013 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, precum și de Maria Modiga și Mădălina Doina Modiga în Dosarul nr. 262/44/2013 al Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ion Lepădatu în Dosarul nr. 18.391/3/2013 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, precum și Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman ________