DECIZIE nr. 72/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Mariana Dumitriu în Dosarul nr. 18.624/3/2013 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 579D/2013. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției de neconstituționalitate, pentru Uniunea Națională a Barourilor din România, avocat Constantin Voicescu, iar pentru partea Baroul București, avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care arată că prevederile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 20, întrucât nu sunt previzibile, sunt neclare, nu prevăd cum se poate apăra un avocat stagiar care este exclus din profesie și nu respectă dreptul la apărare, nefiind stabilită procedura pe care trebuie să o urmeze organele de conducere a profesiei pentru aplicarea măsurii excluderii din profesie. În continuare, reluând pe larg cele precizate în notele scrise, susține că prevederile criticate încalcă principiul previzibilității normei juridice, principiul securității juridice și al încrederii legitime, or legislația trebuie să fie previzibilă, unitară și coerentă. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Reprezentantul Baroului București solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât textul criticat este clar, precis și previzibil, iar asemenea reglementări se regăsesc și în alte statute, cum ar fi cel al notarilor sau al magistraților. Referitor la previzibilitate, arată că avocatul stagiar cunoaște încă de la primirea în profesie faptul că va susține un examen de definitivat, iar nepromovarea acestuia de trei ori are drept consecință excluderea din profesie. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precizează că orice persoană aflată în ipoteza normelor criticate poate contesta pe cale administrativă și ulterior se poate adresa instanțelor de judecată, existând, astfel, toate garanțiile procedurale și procesuale. Depune note scrise. Reprezentantul Uniunii Naționale a Barourilor din România solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece nu are fundament juridic, textul fiind clar și previzibil, legislația în materie fiind cunoscută de orice avocat care susține examenul de intrare în profesie, constituind chiar materie de admitere. Textul criticat este constituțional, având menirea de a contribui la prestigiul profesiei, astfel încât criticile privesc anumite aspecte de optică ale autoarei excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă pe aspectele ce țin de interpretarea prevederilor criticate. În ceea ce privește critica pe fond a excepției de neconstituționalitate, arată că prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 se întregesc cu Statutul profesiei de avocat, care, în art. 308, dezvoltă prevederile legale, neputând fi considerate neconstituționale prin prisma previzibilității. Referitor la dreptul la apărare, menționează că autoarea excepției poate utiliza căile legale pentru a contesta actele și soluțiile care o nemulțumesc, beneficiind de toate garanțiile procesuale prevăzute de dispozițiile convenționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 9 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 18.624/3/2013, Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Mariana Dumitriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind anularea unui act administrativ, respectiv a unei hotărâri prin care a fost exclusă din profesia de avocat. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, neîntrunind criteriile de precizie, claritate și previzibilitate impuse cu valoare de principiu în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât nu este prevăzută procedura pe care trebuie să o urmeze "organele de conducere ale profesiei" pentru a aplica măsura excluderii, respectiv: nu este precizat în cât timp de la respingerea candidatului la cele trei examinări se poate adopta această măsură a excluderii, nu stabilește modul prin care se poate constata incidența sa într-un anume caz etc. Prin modul concret de aplicare a măsurii prevăzute la art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 în cauza de față, respectiv a excluderii din profesie ca urmare a respingerii de trei ori la examenul de definitivare, fără a se efectua o cercetare prealabilă și fără a se acorda dreptul la apărare celui propus pentru excludere din profesie, pentru a se putea aprecia asupra legalității și temeiniciei acesteia, se încalcă dreptul la apărare. Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate, întrucât sancțiunea ce intervine în cazul nepromovării de către avocatul stagiar a trei examene de definitivare, aceea a excluderii din profesie, nu încalcă tratatele internaționale privind drepturile omului la care statul român este parte și nici dreptul la apărare. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt constituționale, arătând că avocatura este un serviciu public al cărui specific impune necesitatea reglementarii prin lege a unor condiții de accedere și excludere din profesia de avocat. Or, excluderea din profesie a avocatului stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare reflectă grija legiuitorului de a asigura un serviciu de calitate prin persoane bine pregătite profesional. Totodată, soluția legislativă criticată reprezintă o garanție legală stabilită în sensul ocrotirii tuturor participanților la realizarea justiției. Prevederile art. 20 din Constituție, raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au incidență în cauza de față. În realitate, aspectele vizate de autoarea excepției de neconstituționalitate privesc interpretarea și aplicarea prevederilor Statutului profesiei de avocat, prin deciziile și hotărârile emise de Consiliul Baroului, aspecte care excedează controlului de constituționalitate și se supune unui alt fel de control. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părților prezente, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care are următorul cuprins: "(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie." În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, este menționat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin prisma art. 20 din Constituția României. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Asupra constituționalității prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, raportat la critici și prevederi constituționale similare, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, sens în care este Decizia nr. 345 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 31 octombrie 2013. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, din examinarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat referitoare la dobândirea calității de avocat, primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, iar la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar, cu excepțiile prevăzute de lege. După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susține examenul de definitivare [ art. 18 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 ], iar avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie [ art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 ]. Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum și ale baroului față de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei. Calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, anual și la nivel național, potrivit Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995. II. Din motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, reiese că aceasta este nemulțumită, pe de o parte, de modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și de deciziile emise, în temeiul acestor dispoziții, în cauza de față. Pe de altă parte, consideră că îi este încălcat dreptul constituțional la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil prevăzut ca atare de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin prisma art. 20 din Constituția României. 1. În ceea ce privește criticile referitoare la modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită, pe de o parte, de conținutul normelor criticate, respectiv de faptul că acestea nu sunt dezvoltate în sensul dorit de aceasta, iar, pe de altă parte, de interpretarea și aplicarea prevederilor legale la speța dedusă judecății. Or, astfel cum a reținut constant instanța de contencios constituțional, legiferarea este atributul exclusiv al puterii legiuitoare, iar celelalte aspecte sunt probleme ce țin exclusiv de competența instanțelor de judecată. 2. Curtea reține că Legea nr. 51/1995 stabilește cadrul general pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar potrivit art. 60 alin. (2), Uniunea Națională a Barourilor din România este persoană juridică de interes public, legiuitorul lăsând în sarcina acesteia, prin structurile și organele de conducere, să adopte statutul profesiei, "în conformitate cu prevederile prezentei legi" [art. 64 alin. (1) lit. d)], precum și hotărâri în interesul profesiei "cu respectarea legii" [art. 66 lit. s)]. În acest sens este Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011. Astfel, în Statutul profesiei de avocat sunt dezvoltate și prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, criticate în cauza de față. Art. 308 din Statutul profesiei de avocat prevede că "(1) La sfârșitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susțină examenul de definitivare.

(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum și cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscriși din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.

(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie." Așadar, Statutul profesiei de avocat este un act administrativ normativ, emis în vederea organizării și executării în concret a legii, în virtutea căruia iau naștere, se modifică sau se sting raporturi juridice. Ca atare, este supus controlului de legalitate, pe calea contenciosului administrativ, în conformitate cu normele de principiu prevăzute la art. 126 alin. (6) din Constituție. Același regim îl urmează și deciziile și hotărârile adoptate de structurile și organele de conducere stabilite prin Legea nr. 51/1995, care sunt acte asimilate actelor administrative. Raportat strict la susținerea autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate referitor la pretinsa încălcare a dreptului la apărare, "prin modul concret de aplicare a măsurii prevăzute în cazul excluderii din profesie ca urmare a respingerii de trei ori la examenul de definitivare", se constată că această critică nu poate fi reținută, întrucât, chiar dacă nu se prevede în mod expres în legea specială, persoana aflată în ipoteza normei criticate se poate adresa, potrivit regulilor de drept comun, instanțelor judecătorești pentru a stabili legalitatea și temeinicia modului în care a fost exclusă din profesie, aspect care reiese chiar din prezenta cauză. Ca atare, autoarea excepției de neconstituționalitate are la îndemână toate garanțiile procedurale și procesuale referitoare la căile de atac prevăzute de dispozițiile constituționale și convenționale pentru a contesta actele prin care a fost exclusă din profesie, putând să își formuleze apărările pe care le consideră necesare. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Dumitriu în Dosarul nr. 18.624/3/2013 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 februarie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ionița Cochințu ________