DECIZIE nr. 443/2015

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 și art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Fori Sandor în Dosarul nr. 2.952/62/2014 al Tribunalului Brașov - Judecătorul de cameră preliminară și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 790D/2014. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (1), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care Curtea a admis excepția din perspectiva unor critici identice. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că autorul se plânge cu privire la faptul că încheierea pronunțată, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare, se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul. Aceasta este o soluție firească, deoarece doar procurorul este acela care remediază neregularitățile actului de sesizare, asupra acestui aspect pronunțându-se Curtea prin decizia anterior menționată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea de cameră preliminară nr. 168 din data de 6 august 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.952/62/2014, Tribunalul Brașov - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 și art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Fori Sandor, inculpat trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, într-o cauză penală aflată în procedura de cameră preliminară. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 344 alin. (4) încalcă principiul contradictorialității și al egalității armelor prin aceea că răspunsul parchetului la cererile și excepțiile formulate de inculpat nu este comunicat acestuia din urmă. Astfel, excepțiile invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară se comunică exclusiv parchetului, inculpatul neavând posibilitatea de a lua la cunoștință de acestea și nici de a răspunde înainte de a fi soluționate. Procurorul poate răspunde la cererile și excepțiile formulate de inculpat, însă acest răspuns nu este comunicat inculpatului. 7. De asemenea sunt neconstituționale prevederile art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, deoarece aduc atingere unei garanții instituite în considerarea dreptului la un proces echitabil, și anume egalitatea armelor, care implică dreptul fiecărei părți de a lua cunoștință de toate actele dosarului sau a observațiilor, a actelor prezentate judecătorului, precum și dreptul de a le discuta în fața acestuia în vederea influențării deciziei instanței într-o procedură contradictorie. Este încălcat dreptul la un proces echitabil și din perspectiva lipsei de oralitate a procedurii camerei preliminare. Chiar dacă administrarea probelor se face ulterior în faza de judecată într-o procedură orală, aceasta nu este în măsură să acopere inechitatea procedurii. 8. Reglementarea procedurii camerei preliminare nu respectă nici principiul administrării echitabile a probelor. Neconstituționalitatea acestei reglementări este dată și de faptul că nu se pot administra probe în faza procedurii camerei preliminare, pentru dovedirea nelegalității probelor administrate în faza de urmărire penală. Altfel spus, inculpatul se află într-o imposibilitate obiectivă de a contesta în mod real legalitatea unor probe, atunci când pentru dovedirea nelegalității se impune administrarea unor alte probe. 9. Totodată, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare, când constată nulitatea unor acte de urmărire penală sau exclude una ori mai multe probe, încheierea se comunică doar parchetului în vederea remedierii neregularităților actului de sesizare, iar potrivit alin. (3), procurorul are posibilitatea de a remedia neregularitățile actului de sesizare fără ca modul în care această remediere are loc să fie cunoscută de inculpat. Dacă parchetul remediază doar în aparență aceste neregularități, inculpatul se află în imposibilitatea obiectivă de a le contesta. 10. În susținerea celor prezentate face referire la hotărârile din 18 ianuarie 2005, 8 februarie 2005, 15 februarie 2005, 19 mai 2005, 28 iunie 2005, 20 decembrie 2005, pronunțate în următoarele cauze împotriva Franței: Sibaud, Lacas, Pause, Duigou, Bach, Marion, precum și la hotărârile din 7 februarie 2006, 28 februarie 2006, 11 aprilie 2006, 19 septembrie 2006 și 19 octombrie 2006, pronunțate în următoarele cauze împotriva Turciei: Halis Dogan, Tosun, Șahin Cagdaș, Kabasakal și Atar și Sagir. 11. Autorul mai arată că prevederile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează în mod similar calea de atac a contestației astfel încât, pentru argumentele anterior menționate, trebuie constatată și neconstituționalitatea acestora. 12. Tribunalul Brașov - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată din perspectiva faptului că partea civilă și partea responsabilă civilmente, care au un interes similar cu cel al inculpatului în rezolvarea problemelor competenței, a verificării legalității probelor și a legalității actelor de urmărire penală, nu au nicio participare în procedura camerei preliminare, ceea ce aduce atingere dreptului acestora la apărare și la un proces echitabil. De asemenea, procedura de cameră preliminară este o procedură necontradictorie, ceea ce aduce atingere drepturilor constituționale anterior menționate. Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil, principiul administrării echitabile a probelor și principiul egalității de arme sunt respectate din perspectiva drepturilor pe care le are inculpatul. Principiul oralității este respectat, acesta nefiind un drept absolut, statele având posibilitatea limitării sale, potrivit marjei sale de apreciere stabilită în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 14. Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt constituționale. Prin conținutul dispozițiilor care reglementează procedura în camera preliminară și prin soluțiile care pot fi dispuse sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabilește dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond. Astfel, prin procedura camerei preliminare se produce un efect direct, pozitiv asupra celerității soluționării unei cauze penale și se înlătură o lacună a vechilor dispoziții procesual penale, în care examinarea legalității rechizitoriului și a probelor administrate în cursul urmăririi penale împiedicau pe durată nedeterminată începerea cercetării judecătorești. Nu se aduce atingere dreptului la apărare și accesului liber la justiție de vreme ce se pot formula în scris apărări și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, procurorul și inculpatul putând face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut de instanța de judecată prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 și art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală. În realitate, Curtea reține că autorul excepției formulează critici cu privire la dispozițiile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)-(3), art. 346 alin. (1) [indicat din greșeală ca fiind art. 346 alin. (i)] și art. 347 alin. (3) raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările aduse prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, care au următorul conținut: - Art. 344 alin. (4): "La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile și excepțiile formulate de către inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare."; - Art. 345: "(1) Dacă s-au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4).

(2) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare, în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul.

(3) În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.";

- Art. 346 alin. (1): "Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului. Încheierea se comunică de îndată procurorului și inculpatului."; - Art. 347 alin. (3): "Dispozițiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător." 18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și ale art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare. De asemenea se invocă încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională și că dispozițiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din același cod sunt neconstituționale. De asemenea, prin aceeași decizie, a constatat că dispozițiile art. 345 alin. (2) și (3) și art. 347 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 20. Întrucât autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate cu privire la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, la art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, la soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", și la dispozițiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din același cod sub aspectul soluției legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", precum și faptul că decizia menționată a fost pronunțată și publicată la un moment ulterior sesizării instanței constituționale, Curtea constată, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, că excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. 21. Curtea observă că, urmare a constatării neconstituționalității soluției legislative cuprinse în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", încheierea la care face referire acest articol va fi pronunțată de către judecător în urma unei proceduri contradictorii și orale la care procurorul va participa, iar inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente vor putea participa, obligatorie fiind citarea acestora. În aceste circumstanțe, faptul că încheierea se comunică potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală parchetului, iar procurorul are obligația, în termen de 5 zile să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să comunice judecătorului dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare și nici celui la un proces echitabil, întrucât, așa cum a reținut Curtea, "este firesc ca încheierea prin care se constată neregularități ale actului de sesizare, prin care s-au sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri", astfel cum s-a reținut în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 64. 22. Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia procurorul are posibilitatea de a remedia neregularitățile actului de sesizare fără ca modul în care această remediere are loc să fie adusă la cunoștința inculpatului pentru ca acesta să o poată contesta, deoarece și soluția legislativă cuprinsă în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată "fără participarea procurorului și a inculpatului", a fost constatată neconstituțională. Încheierea la care face referire art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală va fi pronunțată de către judecător, similar celei de la art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, în urma unei proceduri contradictorii și orale la care procurorul va participa, iar inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente vor putea participa, obligatorie fiind citarea acestora. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, precum și ale art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Fori Sandor în Dosarul nr. 2.952/62/2014 al Tribunalului Brașov - Judecătorul de cameră preliminară. 2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul soluției legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", excepție ridicată de același autor în dosarul aceleiași instanțe. 3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în dosarul aceleiași instanțe și constată că prevederile art. 345 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu