DECIZIE nr. 412/2015

Augustin Zegrean - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, în privința "termenelor de regularizare", excepție ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 10.674/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra textelor de lege criticate invocând, în acest sens, deciziile nr. 479 din 21 noiembrie 2013, nr. 66 din 11 februarie 2014, nr. 97 din 27 februarie 2014, nr. 708 din 27 noiembrie 2014 și nr. 762 din 18 decembrie 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 7.715 din 21 octombrie 2014, a cărei eroare materială a fost îndreptată prin Încheierea din 16 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 10.674/303/2014, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, în privința "termenelor de regularizare". Excepția a fost invocată și susținută oral în fața instanței de judecată de reclamantul Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții. Cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, care a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta nu a fost supusă procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că "pe parcursul regularizării prevăzute de Legea nr. 134/2010, reglementată de art. 197 și următoarele, inclusiv art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sunt probleme de constituționalitate". Prin adoptarea legii s-a urmărit decongestionarea instanțelor de judecată și împiedicarea accesului liber la justiție. 6. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia și reținut de instanța de judecată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale a sentinței pronunțate în cauză, îl constituie prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă în privința "termenelor de regularizare". Curtea observă că termenele la care se face referire erau reglementate, la data sesizării Curții Constituționale, de art. 200 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 6 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. Codul de procedură civilă a fost republicat după data sesizării Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele de lege criticate fiind renumerotate. În prezent acestea se regăsesc la art. 200 alin. (3), (4) și (6), asupra cărora Curtea se va pronunța prin prezenta decizie, având următorul conținut: Art. 200 - Verificarea cererii și regularizarea acesteia: "(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).

(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. [

]

(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii."

11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. 12. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, aceasta a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă conținutului oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde, cumulativ, 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, respectiv motivarea neconstituționalității textului criticat. Aplicând cele reținute la excepția ridicată în prezenta cauză, Curtea observă că autorul invocă, în motivarea excepției, existența unor "probleme de constituționalitate", fără a arăta în ce anume constau acestea. Or, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din invocarea textului constituțional nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. 13. În plus, Curtea observă că, în Dosarului Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă nr. 10.674/303/2014, cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În urma verificării cererii s-a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta a fost comunicată pârâtului și intervenientului forțat, pentru ca aceștia să formuleze întâmpinare. Cererea de chemare în judecată nu a fost supusă, așadar, procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă. Din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3), (4) și (6) din Codul de procedură civilă apare ca fiind inadmisibilă, deoarece textele de lege criticate nu au avut incidență/nu au legătură cu soluționarea cauzei, condiție de admisibilitate cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3), (4) și (6) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel, în Dosarul nr. 10.674/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu