DECIZIE nr. 379/2015

Augustin Zegrean - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Vasile Tuștiu în Dosarul nr. 5.696/40/2013 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.210D/2014. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.432D/2014 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Anton Gh. Constantin în Dosarul nr. 118/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.432D/2014 la Dosarul nr. 1.210D/2014. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.432D/2014 la Dosarul nr. 1.210D/2014, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 151 din 18 martie 2014, nr. 479 din 23 septembrie 2014 și nr. 711 din 27 noiembrie 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 29 octombrie 2014 și 13 noiembrie 2014, pronunțate în dosarele nr. 118/105/2014 și nr. 5.696/40/2013, Tribunalul Prahova - Secția I civilă și Tribunalul Botoșani - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Anton Gh. Constantin și de Vasile Tuștiu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind acordarea și, respectiv, actualizarea cu rata inflației a unor diferențe bănești dintre cuantumul în plată al pensiei la un moment dat și sumele reținute din aceasta pentru un anumit interval anterior. 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului nediscriminării și al egalității de tratament, deoarece permit crearea unor tratamente diferite față de aceeași categorie socială. Se arată, în acest sens, că unii pensionari militari, aflați în aceeași situație juridică, beneficiază de pensii mărite și de indexarea aferentă - fie ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, fie în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în timp ce, în cazul lor, deși pensia a revenit la cuantumul din decembrie 2010, prin decizia de pensionare contestată nu le-a fost acordată nici diferența pentru trecut, nici indexarea cuvenită. 9. De asemenea se mai arată că instanța de contencios constituțional ar trebui să sancționeze lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate determinată de inexistența unei reglementări clare și precise în privința modalității de aplicare a majorării cuantumului pensiei prin aplicarea valorii punctului de pensie. 10. Tribunalul Botoșani - Secția civilă consideră că textul legal criticat este constituțional, deoarece se circumscrie ansamblului de măsuri dedicate contracarării efectelor crizei economice, iar alin. (4) se interpretează și se aplică în corelație cu celelalte prevederi ale art. 1, fără a se crea vreo discriminare între pensionarii militari. 11. Tribunalul Prahova - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia instanței, norma juridică este suficient de clară și precisă, textul de lege criticat, respectiv art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, statuând că, în toate cazurile, se menține în plată cuantumul mai avantajos, neputându-se diminua cuantumul cuvenit sau aflat în piață la data recalculării, acesta menținându-se până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 119/2010 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată la data recalculării. De asemenea, se mai arată că a distinge nu înseamnă a discrimina, ceea ce înseamnă că nu există discriminare în situația în care dreptul de pensie al reclamantului s-a născut în temeiul unor anumite acte normative, cu caracter special, și a făcut obiectul unor revizuiri conform Legii nr. 119/2010 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, pe când dreptul la pensie de asigurări sociale pentru restul categoriilor de pensionari este reglementat de legile cu caracter general, respectiv Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu următorul conținut: "(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010." 16. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii și în art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, paragraful 28, sau Decizia nr. 711 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2015, paragraful 13, Curtea a reținut că scopul Legii nr. 241/2013 este acela de a înlătura o serie de inechități suferite de pensionarii proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, inechități cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obținute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, respectiv al revizuirii pensiilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu s-au putut prezenta acte care să dovedească veniturile obținute, în funcție de care s-a recalculat pensia de serviciu, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad și al soldelor de funcție minime, corespunzător gradului militar deținut în acea perioadă, rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obținut legal în baza legislației anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechități, cauzate de motive obiective, independente de voința pensionarilor. 18. Potrivit textului legal criticat, beneficiarii Legii nr. 241/2013 vor avea în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010 până când aceasta va ajunge să fie mai mică decât pensia stabilită ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aceasta din urmă fiind indexată anual, potrivit legii bugetului de stat. Așadar, potrivit Legii nr. 241/2013, pensionarii proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională nu au un nou drept de pensie, ci doar beneficiul de a primi în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010, până când acest cuantum va fi mai mic decât pensia stabilită potrivit Legii nr. 119/2010 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, pensie care se calculează în funcție de valoarea punctului de pensie, valoare care se indexează anual. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, inclusiv în privința art. 1 alin. (5) din Constituția României. 20. Distinct de cele reținute de Curte în deciziile menționate, instanța de contencios constituțional observă că îndepărtarea unor inechități, ce decurgeau, totuși, din lege, a fost tocmai scopul Legii nr. 241/2013, în sensul de a asigura tuturor pensionarilor militari cuantumul pensiei din decembrie 2010, dacă acesta era mai mare decât cel rezultat în urma recalculării/revizuirii întemeiate pe Legea nr. 119/2010 sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011. Totodată, Legea nr. 241/2013 dispune la art. 1 alin. (2) că "Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013", legiuitorul optând, fără niciun fel de distincție între situațiile de fapt, în sensul neacordării retroactive a vreunei indexări sau măriri. 21. De asemenea, Curtea mai reține că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 și 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în același sens, și hotărârile din 12 octombrie 2004 și 28 septembrie 2004, pronunțate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). 22. Astfel, Curtea Constituțională constată că pensia de serviciu este un beneficiu ce nu rezultă din principiul contributivității, principiu care este de esența dreptului la pensie, astfel încât legiuitorul poate, în baza unor criterii obiective, să acorde sau să retragă dreptul de pensie suplimentar aferent acesteia conform politicilor sale sociale sau economice, cu condiționările stabilite de Curte prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Tuștiu în Dosarul nr. 5.696/40/2013 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și de Anton Gh. Constantin în Dosarul nr. 118/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția civilă și Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae