DECIZIE nr. 398/2015

Augustin Zegrean - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Levente Bunta în Dosarul nr. 2.101/268/2014 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.115D/2014. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica formulată tinde la o completare a textului legal criticat. În acest sens face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.175 din 15 septembrie 2011. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 3 din 4 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.101/268/2014, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Levente Bunta într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva ordonanței prim-procurorului prin care a admis plângerea împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus clasarea cauzei. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece dreptul de a se adresa instanței de judecată aparține exclusiv persoanei a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărire penală a fost respinsă. Prin urmare, în situația în care prim-procurorul admite plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată infirmând clasarea sau renunțarea la urmărire penală, persoana față de care s-a dispus inițial netrimiterea în judecată, deși direct interesată, nu poate contesta soluția prim-procurorului. 6. Totodată, se mai arată că indiferent de maniera în care ar putea interveni infirmarea soluției de netrimitere în judecată (fie din oficiu, fie ca urmare a procedurii reglementate de art. 336 și următoarele din Codul de procedură penală) ar trebui să fie aplicabile prevederile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală referitoare la reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale. 7. Judecătoria Odorheiu Secuiesc opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 340 alin. (1) cu denumirea marginală Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță." 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia a criticat dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, deoarece dreptul de a se adresa instanței de judecată aparține numai persoanei a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărire penală a fost respinsă. 14. În fapt, prin Ordonanța din 16 iulie 2014 s-a dispus clasarea cauzei față de autorul excepției, iar prin Ordonanța prim-procurorului din 7 august 2014 s-a dispus admiterea plângerii formulate în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală. Așa fiind, autorul excepției a formulat în instanță o plângere împotriva ordonanței prim-procurorului, prilej cu care a invocat prezenta excepție. 15. Analizând criticile formulate, rezultă că textul legal contestat instituie posibilitatea formulării unei plângeri împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, iar titular al dreptului la acțiune este numai persoana a cărei plângere a fost respinsă, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, în cazul de față, de către prim-procuror. Or, așa cum rezultă din însăși denumirea marginală a textului legal criticat, plângerea ce urmează a fi adresată judecătorului vizează soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror și nicidecum ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor ori altor acte sau măsuri. Faptul că ordonanța prin care procurorul ierarhic superior soluționează o plângere împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror nu poate fi atacată distinct în fața judecătorului își găsește justificare în împrejurarea că acesta, în cazul în care infirmă soluția criticată, repune persoanele interesate în situația anterioară emiterii soluției de clasare ori de renunțare la urmărirea penală. Prin urmare, dând eficiență principiului constituțional al subordonării ierarhice ce guvernează activitatea procurorilor, dosarul urmează a fi completat în sensul celor dispuse de procurorul ierarhic superior. 16. De altfel, cu privire la reglementarea anterioară din art. 278 alin. 2^1 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior constituie o garanție procesuală, iar rămânerea definitivă a soluției dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiție și a dreptului la un recurs efectiv. De asemenea, Curtea a reținut că în faza de urmărire penală legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât și pentru eliminarea unor garanții procesuale, precum cea din speță, cu condiția ca actele organelor de urmărire penală să poată fi cenzurate de instanța de judecată (a se vedea Decizia nr. 913 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2013). 17. Totodată, atât în cazul în care procurorul ierarhic superior respinge plângerea formulată împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată, cât și în cazul în care procurorul ierarhic superior o infirmă, nu este înlăturat dreptul părții interesate de a formula plângere în condițiile art. 340 din Codul de procedură penală, fie imediat ce plângerea a fost respinsă, fie ulterior după ce cercetările penale au fost finalizate cu o nouă soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată iar, în măsura în care, în urma infirmării, soluția procurorului va fi, dimpotrivă, de trimitere în judecată, persoana interesată va avea la îndemână cenzura judecătorului de cameră preliminară în condițiile art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală. 18. Prin urmare, nu poate fi primită critica autorului referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale care consacră accesul liber la justiție. 19. Cât privește trimiterea la dispozițiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală potrivit cărora "Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității [

]", se poate constata că aceasta nu vizează teza în care se află autorul excepției în cauza de față, deoarece aceste prevederi au în vedere fie situația în care soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată a fost confirmată de judecătorul de cameră preliminară potrivit art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, fie situația în care soluția procurorului nu a fost criticată de nicio persoană. Totodată, textul este aplicabil numai după depășirea termenului prevăzut de art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu condiția ca, așa cum alin. (1)-(3) ale aceluiași articol reglementează, ulterior să se constate că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut această împrejurare ori că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform art. 318 alin. (3) din Codul de procedură penală. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Levente Bunta în Dosarul nr. 2.101/268/2014 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și constată că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru