Incest

JUDECATORIA MOINESTI
JUDECATOR CARMEN ANEMARIA GROAPA
SENTINTA PENALA NR.535/14.11.2011.
Asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Constata ca prin rechizitoriul nr. .../P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Moinesti, a fost trimis in judecata inculpatul M I, fiul lui, pentru savarsirea infractiunilor de raport sexual cu un minor si incest, prevazute si pedepsite de art. 198 alin. 1 si 203 Cod penal.
Se arata in actul de sesizare al instantei ca in ziua de 01.03.2010, numita M F, mama minorei M Ad M a observat la fiica sa ca prezinta stari de voma si corpul in zona toracica s-a dezvoltat mult prea repede, tinand cont de varsta acesteia, motiv pentru care s-a deplasat la clinica de specialitate Palade din mun. Bacau, unde in urma unui control ginecologic s-a constata ca minora M A M este insarcinata in 21 de saptamani si o zi. In astfel de imprejurari, parintii minorei s-au prezentat din nou la un control ginecologic, ocazie cu care, dupa examinarea medico-legala, s-a constatat ca minora M A M „prezinta o deflorare veche, este gravida, prezentand o sarcina cu varsta gestationala de 22 saptamani in evolutie, cu fat viu, unic."
Din declaratiile minorei date in prezenta parintilor, aceasta a declarat ca incepand cu luna septembrie 2008, pana in octombrie 2009 a intretinut relatii sexuale o data pe luna cu invinuitul MI, fara ca acesta sa o ameninte, sa o loveasca, ori sa-i faca alte promisiuni, cu mentiunea ca de fiecare data, invinuitul ii comunica sa nu relateze aspectele parintilor sau, pentru ca, daca tatal sau ar afla, i-ar omori pe amandoi. Minora isi ajuta bunicii la muncile gospodaresti, iar cand sotia invinuitului pleca de la domiciliu pentru rezolvarea anumitor probleme, acesta profita de situatia creata intretinand raporturi sexuale cu minora M A M.
De asemenea, minora a declarat ca a discutat cu matusa ei, C V cu privire la faptul ca in ultima perioada nu a avut ciclu menstrual, situatie care a determinat pe aceasta sa discute cu mama minorei despre acest aspect, spunandu-i sa se prezinte cu minora la un cabinet medical, pentru supunerea la un control de specialitate.
Din declaratiile parintilor minorei si martorilor C V, T A, M L, L C A, M O si M M, rezulta ca intr-adevar invinuitul Mia intretinut raporturi
sexuale  cu minora M A M, nepoata  sa, si ca nu a relatat nimanui aceasta situatie de teama invinuitului si a parintilor sai.
invinuitul a relatat ca a intretinut o singura data raport sexual cu minora in luna octombrie 2009, fara sa o ameninte, loveasca sau sa-i faca diferite promisiuni, cunoscand ca aceasta are varsta de 13-14 ani si ca este in clasa a Vi-a.
In cauza au fost audiate partile, martorii din lucrari, s-au intocmit expertize medico-legale serologica si ADN, probe coroborate cu materialul de urmarire penala din analiza carora instanta retine urmatoarele:
in perioada septembrie 2008-octombrie 2009 inculpatul Mia intretinut relatii sexuale cu minora M A M, in varsta de 13 ani, in repetate randuri, raporturi sexuale care au avut ca urmare nasterea de catre partea vatamata a unui copil, respectiv MAT.
Inculpatul nu recunoaste invinuirea ce i se aduce, aratand in propria declaratie ca nu isi aminteste sa fi intretinut relatii sexuale cu nepoate sa. Arata ca intr-adevar aceasta venea si mai ajuta in gospodarie, ba chiar mai ramanea peste noapte, insa venea de obicei insotita de sora sa, iar inculpatul de obicei nu prea era singur acasa, ci de obicei era cu sotia sa, bunica partii vatamate. Inculpatul precizeaza cu privire la declaratia sa de la urmarire penala in care a recunoscut un singur raport sexual, ca a fost scrisa de lucratorii de politie,   si nu corespunde adevarului.
Partea vatamata relateaza cu lux de amanunte cum a avut primul contact sexual cu bunicul sau, inculpatul in 2008, cand a dormit la bunicii sai, si a fost trezita din somn de mangaierile inculpatului, cu care a intretinut raport sexual. Ulterior scena s-a mai repetat de vreo 12 ori. Minora arata ca i-a fost frica sa relateze tatalui sau situatia, mai ales ca inculpatul i-a spus ca daca va face acest lucru, tatal minorei ii va omori pe amandoi. Aceasta a mai relatat ca inculpatul a fost singura persoana cu care a intretinut relatii sexuale.
MF (fila 31), mama partii vatamate relateaza ca minora mai dormea la bunicii sai, si mergea acolo pentru a ii ajuta pe acestia la muncile gospodaresti. Inculpatul o solicita mai ales pe partea vatamata, desi aceasta mai avea frati si surori. La un moment dat martora a vorbit cu sora sa, care discutase cu partea vatamata despre faptul ca aceasta nu mai avea menstruatie. A fost la un ecograf unde i s-a precizat ca aceasta este insarcinata, insa a solicitat si o a doua opinie, care a confirmat-o pe prima. Partea vatamata a marturisit mamei ca a ramas insarcinata cu bunicul sau, inculpatul. Cand a incercat o confruntare, inculpatul a spus ca ar fi dat bani de chiuretaj.
M M (fila 32), tatal partii vatamate, MM (fila 53), si Mondan O (fila 54), surorile partii vatamate, arata ca aceasta mergea la bunici sa ii ajute la animale, si mai ramanea peste noapte.
M L (fila 33), arata ca inculpatul i-a spus ca ar fi intretinut relatii sexuale cu partea vatamata o singura data, si ca se mai jucau si se mai mangaiau. L C (fila 34), precizeaza ca a avut de asemenea o discutie cu inculpatul care i-a spus ca daca partea vatamata i-ar fi spus punea la bataie 18-20 milioane, iar C V (fila 35), relateaza ca partea vatamata i-a marturisit ca inculpatul a abuzat de ea.
Din expertiza serologica (fila 58) rezulta ca Mondan Ioan poate fi tatal minorei M A T in limita sistemelor serologice efectuate.
Din expertiza ADN efectuata in cauza rezulta ca inculpatul poate fi tatal copilului M A T cu o probabilitate a paternitatii de 99,9999180318%. Desi proportia nu este de 100%, instanta va retine ca inculpatul este tatal acestei minore.
Din coroborarea tuturor probelor sus analizate rezulta ca inculpatul a savarsit cele doua fapte ce i se imputa prin actul de sesizare al instantei. Astfel, chiar daca acesta nu recunoaste, probatoriile converg spre situatia contrara. Declaratiile martorilor M L si L C vor fi retinute in acest sens in mod esential, raportat la faptul ca aceste doua martore nu sunt atat de apropiate ca grad de rudenie de parti, si fata de acestea inculpatul a marturisit direct sau nuantat savarsirea faptelor. Se vor retine de asemenea si depozitiile celorlalti martori, rude apropiate ale partilor, care descriu nu fapta in sine, ci faptul vecin si conex, precum si imprejurarea in care ar fi putut avea loc fapta. insa in cauza de fata hotaratoare in dovedirea faptei este expertiza ADN, care a dat un procent covarsitor in care inculpatul poate fi tatal minorei rezultate in urma savarsirii faptei, ceea ce determina instanta a concluziona clar si fara echivoc ca acesta este vinovat de savarsirea faptelor. Cu privire la situatia daca inculpatul a cunoscut varsta victimei, instanta apreciaza ca raportat la relatia de rudenie atat de apropiata dintre cei doi, cat si la relatia interumana apropiata (ajutorul dat in gospodarie), in mod cert inculpatul cunostea varsta partii vatamate.
In drept, inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev de art. 198 alin. 1 si 203 Cod penal.
Instanta apreciaza ca faptele inculpatului de a avea raport sexual cu o minora de 13 ani, cu care este ruda in gradul II, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de raport sexual cu un minor si incest.
Cu privire la schimbarea de incadrare juridica pusa in discutie de partea vatamata prin aparator, in infractiunea de viol, prevazuta de art. 197
alin. 2 lit. b ind. 1 Cod penal, instanta o apreciaza neintemeiata si o va respinge. Astfel, chiar daca expertiza psihologica efectuata in cursul urmaririi penale mentioneaza o „incapacitate de a riposta" a minorei in relatia cu bunicul sau, si descrie cu lux de amanunte manipularea indelungata si bine gandita a inculpatului, precum si confuzia atribuita mental de minora caracterului sexual al mangaierilor bunicului cu „jocul", instanta apreciaza ca nu se pliaza pe conditiile prevazute de art. 197 alin. 1 Cod penal, pentru ca fapta sa fie aceea de viol, nefiind vorba nici de constrangere fizica sau morala, nici de incapacitatea de a se apara sau a-si exprima vointa. Atitudinea minorei in gestionarea relatiei cu bunicul a fost determinata de gradul scazut instructiv- educativ al acesteia si al familiei in general, precum si de impunerea si respectarea statutului de „fetita ascultatoare" atribuit de familie. Faptul ca minora a avut reprezentarea exacta, rationala a relatiei cu inculpatul la un moment dat, este dovedit de frica pe care a manifestat-o in a impartasi cu parintii sai experienta sa.
Instanta apreciaza ca inculpatul a savarsit doua fapte prevazute de legea penala, care prezinta pericolul social al unei infractiuni, savarsita cu forma de vinovatie a intentiei, motiv pentru care le califica drept infractiuni, si va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu inchisoarea. La dozarea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare legala prevazute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorului si imprejurarile concrete in care s-a comis infractiunea. Astfel se avea in vedere persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, insa nu a recunoscut nici in ultimul cuvant savarsirea faptei, dovedind nu regret ci mai degraba dispret fata de situatia care a fost rezolvata din fasa din cauza minorei care daca i-ar fi spus, ar fi determinat o solutionare empirica a rezultatului infractiunii, in sensul ca inculpatul ar fi platit avortul. Lipsa oricarei urme de regret, precum si faptul ca inculpatul nu si-a asumat faptele nici dupa sosirea la dosarul cauzei a expertizei ADN, care in acest caz este proba indubitabila a faptelor, determina instanta sa considere ca faptele inculpatului prezinta un grad extrem de ridicat de pericol social, iar lasarea sa in libertate dupa o astfel de atitudine ar determina in mintea acestuia o reprezentare gresita a modului in care societatea in general isi apara valorile, motiv pentru care instanta apreciaza ca pedeapsa trebuie sa fie orientata spre maximul special prevazut de lege, iar singura modalitate de executare, care sa corespunda scopului preventiv si sanctionator al pedepsei este cea efectiva.
Sub aspectul laturii civile,instanta retine faptul ca sunt indeplinite conditiile acordarii de despagubiri, respectiv exista o fapta ilicita,un prejudiciu, legatura de cauzalitate dintre ele, vinovatia faptuitorului, precum si conditia suplimentara a constituirii de parte civila, astfel ca in baza art. 14, 346 Cod procedura penala, 998 si 999 Cod civil va obliga inculpatul la despagubiri civile in cuantumul dovedit, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar, respectiv chitanta de la fila 45. In privinta daunelor morale solicitate, instanta apreciaza ca in cauza pendente, suferinta morala este evidenta si mai mult decat dovedita, prin simplul fapt al nasterii unui copil, de catre un copil. Cu privire la prestatia lunara periodica, instanta nu o poate acorda, atata timp cat nu s-a stabilit pe calea prevazuta de Noul Cod Civil paternitatea minorei MAT, care in certificatul de nastere are completata doar rubrica mama, iar stabilirea paternitatii nu face obiectul prezentei cauze, aceasta fiind una de natura exclusiv civila.
in baza art. 193 Cod procedura penala va obliga inculpatul la plata catre partea civila a cheltuielilor de judecata.
Va lua act ca inculpatul a avut aparator ales.
In baza art. 191 cod procedura penala va obliga inculpatul la cheltuieli judiciare avansate de stat.