Revizuirea unei hotarari judecatoresti. Cazul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila.

      
      Potrivit art. 322 pct. 2  Cod procedura civila, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut - extra petita,  sau nu s-a pronuntat asupra unul lucru cerut - minus petita, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut - plus petita.
      Prin sintagma "lucru cerut" trebuie sa se inteleaga numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecatii. Ceea ce caracterizeaza aceste cereri si le delimiteaza de alte cereri pe care le pot formula partile in cadrul litigiului este faptul ca, prin pronuntarea asupra lor, instanta pune capat litigiului dintre parti.
      Deci, cazurile  de revizuire reglementate de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila, constituie o aplicare a principiului disponibilitatii si a principiului consacrat de art. 129 alin. final Cod procedura civila, conform caruia instanta are obligatia de a judeca toate pretentiile deduse judecatii cu respectarea cadrului procesual fixat de parti.       1.Tribunalul Olt, prin sentinta civila nr. 54 din 19.01.2012 a admis cererea formulata de contestatorul CP in contradictoriu cu intimata SC "A" SA.
      A obligat parata sa emita decizia de radiere a sanctiunilor disciplinare aplicate reclamantului in perioada 2003- 2010.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Obiectul litigiului il constituie cererea reclamantului CP prin care acesta a solicitat instantei sa dispuna radierea sanctiunilor disciplinare aplicate de parata prin deciziile emise in perioada 2003 - 2010.
Potrivit art. 248 alin.3 Codul Muncii, "sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa."
Aliniatul 3 al art. 248 Codul Muncii a fost introdus prin Legea 40/2011. Prin reglementarea radierii sanctiunilor disciplinare a fost inlaturata lacuna existenta in Codul Muncii care, la data adoptarii sale (in 2003), nu a preluat si institutia reabilitarii disciplinare din legislatia anterioara (Legea nr. 1/1970).
Radierea sanctiunii disciplinare presupune stergerea acesteia din evidentele angajatorului, din dosarul personal al salariatului, desfiintarea acesteia, lipsa ei de efecte.
Radierea poate interveni pentru toate sanctiunile prevazute de art. 248 Codul muncii cu exceptia concedierii.
Singura conditie de fond prevazuta de lege este aceea ca intr-o anumita perioada de timp (12 luni), de la aplicarea sanctiunii, cel in cauza nu a comis o alta abatere, putandu-se astfel considera ca s-a indreptat si astfel, scopul aplicarii sanctiunii fiind atins.
Conditia de forma ce rezulta consta in obligatia angajatorului de a emite o decizie scrisa prin care constata radierea, ca o consecinta a scurgerii termenului de 12 luni.
Asadar, nu angajatorul acorda beneficiul radierii sanctiunii disciplinare, ci legiuitorul.
Radierea intervine de drept, in virtutea legii (ope legis), emiterea unei decizii scriptice fiind necesara pentru evidentele angajatorului si dosarul personal al salariatului sanctionat, fiind un act simetric celui prin care a fost dispusa sanctionarea.
In situatia in care angajatorul refuza sau omite sa constate prin decizie interventia radierii de drept a sanctiunii disciplinare, salariatul interesat poate sesiza instanta pentru solutionarea conflictului de munca astfel nascut.
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata SNTFM "CFR MARFA" SA-  Sucursala Banat Oltenia Craiova, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
       A sustinut ca, intrucat noul cod al muncii, ce reglementeaza institutia radierii sanctiunilor disciplinare, a intrat in vigoare la data de 1.04.2011, pot fi radiate doar sanctiunile aplicate ulterior intrarii sale in vigoare si cele aplicate in urma cu 12 luni,astfel ca nu se poate proceda la radierea sanctiunilor disciplinare aplicate in perioada 2003-2010, emise inainte de intrarea in vigoare a Legii 40/2011.
           2. Prin decizia nr. 3390 din data 12 martie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I Civila in dosarul nr. 4690/104/2011 s-a admis recursul declarat de parata impotriva sentintei civile nr. 54 din 19.01.2012, pronuntata de Tribunalul Olt, in contradictoriu cu intimatul reclamant CP. S-a dispus modificarea sentintei, in sensul ca respingerii contestatiei ca ramasa fara obiect.
      Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut :
      La data de 12.03.2012, recurenta a depus la dosarul instantei de recurs  decizia nr.C.Z.2.2/43/13.02.2012,, din continutul careia rezulta ca s-au radiat toate sanctiunile disciplinare aplicate reclamantului, si anume: nr.591/8.10.2003; nr.682/27.10.2005; nr.4632/11.09.2007; nr.3512/2.09.2009;nr.4090/21.10.2010.
      In aceste conditii, cum recurenta a executat benevol obligatia instituita in sarcina sa prin sentinta primei instante, achiesand implicit la solutia pronuntata, s-a  constatat, ca ramasa fara obiect contestatia formulata de reclamant .
       Pentru aceste considerente, vazand si dispozitiile art. 3041si 312 pct.1 cod pr. civ.,s-a   admis recursul, s-a dispus  modificarea sentintei, respingandu-se  contestatia ca ramasa fara obiect.
      3. Impotriva acestei decizii, in termene legal  a formulat  cerere de revizuire parata SC "A" SA.
      Motivele sunt urmatoarele:  prin hotararea pronuntata , prin care s-a admis recursul, s-a modificat sentinta si s-a respins contestatia ca ramasa fara obiect, instanta care a evocat fondul s-a pronuntat asupra unui lucru care nu s-a cerut nici in scris, nici oral. Astfel, in recurs, unitatea a cerut admiterea recursului, modificarea  in  totalitate a sentintei si respingerea contestatiei ca neintemeiata, iar nu ca lipsita de obiect. In sustinerea acestui punct de vedere aduce ca argument faptul ca este nerelevanta punerea in executare a sentintei civile recurate, aceasta realizandu-se ca urmare a caracterului definitiv si executoriu al hotararii, iar nu ca o recunoastere a pretentiilor formulate in contestatie.
      Deci, partile au cerut admiterea contestatiei ca intemeiata, iar unitatea a cerut respingerea contestatiei ca neintemeiata. Niciuna din parti nu a sustinut ca actiunea, respectiv contestatia nu are sau a ramas fara obiect. Pronuntandu-se in acest mod, pe exceptia  lipsei de obiect, instanta s-a pronuntat asupra unui lucru care nu s-a cerut.
      In drept  invoca dispoz. art.322 pct.2 C.pr.civila .
      Solicita admiterea cererii de revizuire, desfiintarea deciziei pronuntate in recurs  si, retinand cauza spre rejudecarea recursului, sa se pronunte o hotarare in limitele obiectului care s-a cerut.
      Cererea de revizuire este fondata si s-a admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare :
      Fiind o cale extraordinara de atac, de retractare a unei hotarari definitive, iar nu de reformare,  revizuirea nu poate fi exercitata pentru alte motive decat cele expres si limitativ prevazute in cazurile enumerate la art.322 pct.1-9 Cod procedura civila.
      Astfel, potrivit art. 322 pct. 2  Cod procedura civila, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut - extra petita,  sau nu s-a pronuntat asupra unul lucru cerut - minus petita, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut - plus petita.
      In cauza, decizia pronuntata in recurs satisface cerinta legala prevazuta de aceasta norma, intrucat nu s-a respins recursul ci,  prin admiterea recursului, s-a modificat sentinta si s-a respins contestatia, deci s-a evocat fondul in sensul la care se refera aceste dispozitii legale.
      Imprejurarea ca prin pronuntarea asupra contestatiei, instanta de recurs a retinut incidenta unei exceptii, respectiv contestatia ar fi ramas fara obiect, este nerelevanta si nu inlatura  indeplinirea conditiei aratata in precedent, fiind suficienta pentru aceasta pronuntarea de catre instanta de recurs asupra actiunii introductive de instanta, prin modificarea solutiei.
     Prin sintagma "lucru cerut" trebuie sa se inteleaga numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecatii. Ceea ce caracterizeaza aceste cereri si le delimiteaza de alte cereri pe care le pot formula partile in cadrul litigiului este faptul ca, prin pronuntarea asupra lor, instanta pune capat litigiului dintre parti.
      Deci, cazurile  de revizuire reglementate de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila, constituie o aplicare a principiului disponibilitatii si a principiului consacrat de art. 129 alin. final Cod procedura civila, conform caruia instanta are obligatia de a judeca toate pretentiile deduse judecatii cu respectarea cadrului procesual fixat de parti.
      Curtea apreciaza ca in cauza, revizuenta a invocat una din ipotezele prevazute de pct. 2 din art. 322 Cod procedura civila respectiv cazul de  extra petita, in sensul ca  in cauza s-a cerut obligarea emiterii deciziei de radiere a sanctiunilor disciplinare aplicate reclamantului in perioada 2003-2010, acesta fiind obiectul actiunii introductive.  Deci instanta era tinuta de cadrul procesual fixat de parte si sa se pronunte asupra  temeiniciei si legalitatii cererii.
      Or, prin  solutionarea exceptiei si respingerea actiunii ca ramasa ea insasi fara obiect,  de catre instanta de recurs, aceasta s-a pronuntat pe altceva decat a cerut chiar contestatorul si, implicit nu s-a pronuntat pe ceea ce s-a cerut . Niciuna din parti nu a invocat lipsa de obiect a actiunii sau ramanerea fara obiect a actiunii, unitatea intimata nu a recunoscut pretentiile contestatorului si  prin emiterea deciziei de radiere, doar s-a pus in executare sentinta, care in litigiile de munca are caracter definitiv si executoriu.
      Deci, prin rezolvarea exceptiei, desi  nu s-a cerut, practic instanta s-a pronuntat pe ceea ce nu s-a cerut, consecinta fiind nepronuntarea asupra a ceea ce s-a cerut.
      Revizuenta, desi nu este titulara actiunii introductive de instanta al carei obiect trebuia  identificat si respectat, ci este titulara recursului, are interes in promovarea caii de atac a revizuirii intemeiata pe cazul prev. de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila, intrucat in  timpul procesului, in prima instanta si in recurs, s-a aparat si a formulat critici in limita a ceea ce s-a cerut prin  actiunea introductiva, fiecare dintre parti avand reprezentarea ca cererea are obiect, dezacordul  dintre angajat si angajator existand numai in ceea ce priveste temeinicia cererii.
      Imprejurarea ca  sentinta s-a executat, ca urmare a caracterului definitiv si executoriu al hotararii primei instante, nu face ca interesul in promovarea revizuirii, in reluarea judecatii si pronuntarea asupra a ceea ce s-a cerut,  prin prisma temeiniciei cererii, sa nu mai fie actual.
      Fiind  incidente disp. art. 322 pct. 2 Cod procedura civila, cererea de fata s-a admis  ca fondata si in baza disp. art. 327 alin. 1 Cod procedura civila, s-a schimbat decizia  in totalitate in  sensul ca s-a respins ca neintemeiata exceptia lipsei de obiect a actiunii.
      Avand in vedere schimbarea solutiei, s-a fixat termen pentru  judecarea  propriu-zisa a recursului  in limitele a ceea ce s-a criticat pe fond. 
       1