Revizuirea unei hotarari judecatoresti. Principiul securitatii juridice.

      Revizuirea este o  cale de atac extraordinara si de retractare a hotararii judecatoresti,  prin care nu se exercita un control judiciar propriu-zis,  dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza - potrivit art. 326 alin. 3 Cod procedura civila.
      Potrivit   disp. art. 322 Cod procedura civila , revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere numai in  cazurile prevazute expres si limitativ    de lege,  la punctele 1- 9.
      Unul dintre aspectele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii juridice, care impune ca, atunci cand instantele au pronuntat o solutie definitiva, solutia lor sa nu poata fi repusa in discutie ( CEDO - Brumarescu c. Romaniei  par. 61).
       Securitatea juridica implica respectul pentru principiul res judicata care constituie principiul caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti. Acest principiu subliniaza ca nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotarari definitive si obligatorii doar pentru a obtine o noua rejudecare a cauzei. (CEDO -Mitrea c. Romaniei par. 24).

       Prin sentinta civila nr. 143 din 29 ianuarie 2009 pronuntata Judecatoria Strehaia  a fost admisa in parte actiunea  formulata de reclamantul CP - reprezentant legal al minorei CS,  in contradictoriu cu paratii D.L. si ISJ Mehedinti si au fost  obligati paratii, in solidar, la plata sumei de 1500 lei, cu titlul de daune morale.
Prin decizia civila nr.30/A din 08 februarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-au admis apelurile declarate de reclamantul CP si  paratul ISJ Mehedinti, impotriva sentintei civile nr. 143 din 29 ianuarie 2009, a fost schimbata in parte sentinta, in sensul ca a fost obligata  parata DL la plata cu titlul de daune morale catre reclamant a sumei de 5000 euro sau echivalentul in lei la data platii. S-a respins actiunea fata de paratul ISJ Mehedinti. Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei. S-a respins apelul paratei DL, impotriva aceleiasi sentinte.
       Prin decizia civila nr. 706 din 19 mai 2010, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a admis recursul formulat de reclamantul CP impotriva deciziei civile nr. 30/A din 08 februarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a modificat in parte decizia civila in sensul ca a obligat pe parata DL la plata sumei de 10.000 euro sau echivalentul in lei la data platii si s-a mentinut restul dispozitiilor deciziei civile. S-a respins recursul formulat de parata DL impotriva  aceleiasi decizii.
      In cauza, s-a retinut ca, prin refuzul paratei - cadru didactic, de a o primi in clasa pe minora CS si  prin expresiile folosite  in perioada in care i s-a refuzat acesteia accesul la  orele de curs,  parata i-a cauzat minorei, un prejudiciu moral, ce a constat in afectarea psihicului sau, dar  si in  incalcarea dreptului la instruire, fie si pe o perioada limitata.  Sustineri, aparari, ori alte elemente vizand apartenenta minorei la o anumita etnie, nu au fost hotaratoare in cauza.
Remediul legal pentru repararea prejudiciului cauzat victimei,  il reprezinta in speta acordarea daunelor morale prevazute in dreptul roman de art. 998 Cod civil, care reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie in temeiul carora "orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a o repara", intregit cu cele ale art. 999 Cod civil, conform carora "omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin  fapta sa, dar si pe acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa". Intrucat aceste texte legale nu fac distinctie dupa cum prejudiciul este patrimonial sau nepatrimonial, inseamna ca ambele sunt susceptibile a  fi reparate pe cale baneasca.
       La data de 11 iunie 2010 recurenta parata  DL a formulat cerere de revizuire  impotriva deciziei civile nr. 706 din 19 mai 2010.
      In sustinerea cererii, s-au invocat cazurile de revizuire prev. de art. 322 pct. 3, 5, 7 si 8 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza:  obiectul pricinii nu se afla in fiinta, intrucat nu a existat o discriminare pe criterii etnice, avand in vedere si hotararea  definitiva a CNCD; s-au descoperit inscrisuri  noi care nu au fost infatisate instantei; exista o hotarare potrivnica cu privire la discriminare, cea data de CNCD , ramasa definitiva prin nerecurare; recurenta nu a putut sa se infatiseze la proces si sa angajeze din timp avocat, avand in vedere problemele de sanatate pe care le-a avut sotul sau.
      Cererea de fata s-a respins ca nefondata, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
      Revizuirea este o  cale de atac extraordinara si de retractare a hotararii judecatoresti,  prin care nu se exercita un control judiciar propriu-zis,  dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza - potrivit art. 326 alin. 3 Cod procedura civila.
      Potrivit   disp. art. 322 Cod procedura civila , revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere numai in  cazurile prevazute expres si limitativ    de lege,  la punctele 1- 9.
       Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 3, cererea este neintemeiata.
      Sintagma "obiectul pricinii nu se afla in fiinta", desemneaza ideea de disparitie fizica a unui bun. In speta, actiunea  promovata a avut ca obiect  acordarea  unor sume banesti cu titlu de despagubiri  pentru daune morale,  invocandu-se ca temei raspunderea civila delictuala si ca "bun" ocrotit o valoare nepatrimoniala legata de demnitatea persoanei. Prin urmare, obiectul  derivat asupra caruia poarta actiunea in speta de fata il reprezinta  valoarea nepatrimoniala  prejudiciata  invocata de reclamant,  element si conditie de angajare a raspunderii civile delictuale a autorului care savarseste fapta delictuala  prejudiciabila,  aflata in legatura  de cauzalitate cu primul.
      Imprejurarea ca fapta  producatoare de prejudicii  retinuta in sarcina paratei,  a avut ca element constitutiv o anumita conduita   ce ar fi putut fi  circumscrisa si  unei atitudini  discriminatorii,  este un element de fond al judecatii in stabilirea modului de aplicare la datele concrete ale spetei,  a regulilor care guverneaza  raspunderea civila delictuala.
      Revizuenta a mai invocat ca eleva nu este de etnie rroma si ca  nu a fost primita in clasa din motive ce tin de litera si spiritul Regulamentului privind transferul elevilor, in realitate  nefiind discriminata.
       Invocarea  inexistentei  discriminarii in sensul aratat si argumentat  de revizuenta, dar si  prin neapartenenta copilului la etnia rroma, ori prin   evidentierea   altor cauze care au  generat refuzul de primire in clasa -   nu sunt  de natura sa conduca la concluzia ca obiectul  pricinii nu se afla in fiinta in sensul aratat in precedent si in sensul la care se refera dispozitiile legale invocate.  De asemenea, o astfel de analiza  echivaleaza cu  repunerea in discutie a faptei si prejudiciului,  ca elemente ale raspunderii civile delictuale, fiind inadmisibil un asemenea demers.  Acestea sunt imprejurari si  probleme de fapt si de drept  transate, care au fost discutate cu ocazia  rezolvarii litigiului in fond.
       Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 5, cererea este neintemeiata.
      Pentru a fi admisa revizuirea este necesar ca inscrisul nou invocat sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:
- partea interesata sa se bazeze pe un inscris probator nou care sa nu fi fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata;  - inscrisul invocat sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea ce se cere a fi revizuita;  - inscrisul sa nu fi putut fi produs in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; - inscrisul invocat pentru revizuire sa fie determinant, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decat cea pronuntata;  - inscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercita revizuirea si nu poate pretinde instantei sa-l administreze din oficiu;
In cauza, inscrisul la care se refera revizuenta este reprezentat de o hotarare judecatoreasca   prin care s-a  aplicat sanctiunea anularii ca netimbrate a caii de atac a apelului in dosarul indicat. Revizuenta intelege sa deschida discutia privind  modul de rezolvare a unei probleme de drept, aceea a  scutirii sau nu, de obligatia de timbraj a unei actiuni de genul celei promovate in cauza, invocand in acest sens particularitatile spetei si evolutia cronologica a unor dosare civile/penale, din care  ultimul finalizat la parchet prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala.
Din capul locului trebuie subliniat ca   elementele si argumentele invocate tin in mod exclusiv de  o problema de drept  a carei rezolvare este rezervata instantelor de judecata in etapele procesuale  ale  primei instante si ale instantelor de control judiciar, apel si recurs - cai de atac de reformare, iar nu de retractare. Or, asa cum s-a aratat in precedent, revizuirea nu este o cale de atac de reformare, ci de retractare. Prin urmare, nu s-a mai analizat daca inscrisul  invocat intruneste cerintele legale aratate in precedent.
      De asemenea, ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 20.09.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Strehaia prin care s-a aplicat   o sanctiune administrativa, nu este un inscris nou in sensul legii,  ca si declaratiile calificate de revizuenta ca fiind contradictorii, ale reclamantului CP date in acelasi dosar penal.
In aceeasi ordine de idei,  sustinerea revizuentei in sensul ca in temeiul disp. art. 322 pct. 5 Cod procedura civila,  este posibila si prezentarea unor legi descoperite si care nu au fost infatisate instantei, este neintemeiata. Aceasta imprejurare nu se incadreaza in cazul  de revizuire  prevazut de art. 322 pct. 5 Cod procedura civila, astfel ca instanta de revizuire  nu a analizat    acest motiv aratat de parte  din perspectiva  altor cerinte  legale de admisibilitate sau, eventual, al obiectului de reglementare ori  incidentei in cauza a actului normativ invocat - OUG 26/1997 (in prezent abrogat prin L. 272/2004 - privind protectia si promovarea drepturilor copilului).
      - Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 7, cererea este neintemeiata.
      Revizuirea  pentru contrarietate de hotarari, bazata pe art. 322 pct. 7 Cod procedura civila, este intemeiata daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. existenta unor hotarari judecatoresti definitive, care sa fie potrivnice (contradictorii); 2. hotararile judecatoresti in cauza sa fie pronuntate in dosare diferite; 3. sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza; 4. in cel de-al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia autoritatii de lucru judecat sau, daca a fost invocata, sa nu se fi analizat.
      Or, in cauza   hotararea invocata data de CNCD,  nu este o hotarare judecatoreasca in sensul la care se refera  ipoteza normei. Asadar, verificarea celorlalte  cerinte legale aratate in precedent, a aparut de prisos, fiind suficienta constatarea  neindeplinirii unei cerinte, cata vreme acestea trebuie indeplinite cumulativ.
      - Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 8, cererea este neintemeiata.
      Revizuenta a aratat ca nu a putut sa se infatiseze la proces si sa angajeze din timp avocat, avand in vedere problemele de sanatate pe care le-a avut sotul sau.
      Judecata in cauza nu s-a facut in lipsa.
      Potrivit art. 67 Cod procedura civila, partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decat un avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, iar asistarea de catre avocat nu este ceruta  licentiatilor in drept, cand sunt mandatari in pricinile sotului, potrivit art. 67 alin. 4 si 5 Cod procedura civila.
      In orice caz, daca mandatul  nu este dat unui avocat,  iar mandantul este prezent in instanta, mandatul inceteaza, caci mandatarul neavocat nu poate sa asiste, ci sa reprezinte.  De asemenea,  de principiu, infatisarea partilor la proces nu este obligatorie. Dar, daca partea intelege sa nu solicite judecata in lipsa, exercitarea drepturilor procedurale se face personal sau prin mandatar, asa cum s-a aratat in precedent.
      Intr-adevar, revizuenta, recurenta parata in dosar, a imputernicit pe sotul sau DI,  prin procura autentica sa o reprezinte  in toate dosarele civile sau penale in care mandanta este parte. Din actul medical depus la dosar, rezulta ca mandatarul  DI a fost internat in spital  in perioada 16 aprilie - 26 aprilie 2010, fiind externat vindecat, perioada de internare fiind plasata anterior judecarii recursului 12  mai 2010 - zi de dezbateri, intervalul de timp fiind de  15 zile.
      Mai mult,  recurenta a avut si mandatar avocat prezent in ziua dezbaterilor, care potrivit legii, asista partea atunci cand este prezenta si o reprezinta atunci cand este lipsa.  Aparatorul a pus concluzii  orale scurte si a solicitat amanarea pronuntarii pentru depunerea de concluzii scrise, cauza fiind amanata in  acest sens. In acest context, momentul angajarii avocatului apare lipsit de relevanta.
       Toate aceste elemente, inclusiv prezenta avocatului ales si care a reprezentat partea, deci  a exercitat drepturile procedurale  pentru partea care l-a ales,  conduc  la concluzia  ca nu este incident nici cazul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 8 Cod procedura civila, privind impiedicarea  partii de a se infatisa la judecata  si imposibilitatea instiintarii instantei, din  motive mai presus de vointa partii.
      
      Pentru toate aceste considerente, s-a respins cererea de revizuire de fata ca nefondata.

       
       
       
       

5