Proportionalitate intre atac si aparare, in contextul art. 44 alin. 3 C.pen.
Pentru a fi retinuta legitima aparare ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei este necesar ca intre atac si aparare sa existe o anumita proportionalitate, in sensul ca rezultatul produs in urma apararii sa nu fie mai grav decat cel ce reprezinta urmarea atacului.
In speta, desi partea vatamata a declansat incidentul si starea conflictuala, lovind cu piciorul in zona barbiei pe inculpat, acesta din urma nu era indreptatit sa loveasca partea vatamata cu securea, mai intai peste picioare si apoi in cap, producandu-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie.
Curtea de Apel Iasi, decizia penala nr. 1 din 5 ianuarie 2010
Prin sentinta penala nr. 248 din 29 mai 2009 a Tribunalului Vaslui s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv inlaturarea dispozitiilor art.73 lit.b C.pen., formulata de partea vatamata constituita parte civila R.V. prin aparator.
Pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor, prevazuta de art.20 raportat la art.174 C.pen. cu aplicarea art.73 lit.b C.pen. si art.76 alin.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul C.N. la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pe durata executarii pedepsei fiindu-i interzise inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit. b C.pen.
A fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea vatamata constituita parte civila R.V., fiind obligat inculpatul C.N. sa ii achite acestuia suma de 314 lei cu titlu de despagubiri civile si suma de 7.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut in esenta urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr.221/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui a fost trimis in judecata, in stare de libertate inculpatul C.N., pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor, prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 C.pen., cu aplicarea art.73 lit.b C.pen.
In fapt, s-a retinut ca in luna aprilie 2008, inculpatul C.N. lucra ca paznic la o exploatare forestiera, unde a fost dus un vagon auto pentru dormit, de care se foloseau muncitorii. In seara zilei de 20.04.2008 martorul B.C. se afla singur in vagon, deoarece inculpatul C.N. plecase in sat, urmand sa revina.
In dupa-amiaza aceleiasi zile partea vatamata R.V. insotit de fratele sau R.D., ajungand cu caruta in apropierea vagonului de dormit, a oprit caruta mentionand ca vrea sa ia o sacosa cu care ar fi dus cu cateva zile in urma mancare la muncitori. R.D. i-a spus fratelui sau sa nu mearga la vagon, deoarece este noapte si este posibil sa nu fie nimeni acolo, dar R.V. a coborat din caruta si s-a indreptat catre vagon.
In acest timp, martorul B.C., care auzise zgomotul produs de deplasarea pe drum a carutei, a coborat din vagon si, de frica, s-a ascuns dupa roata a unui tractor, pentru a vedea ce se intampla.
Astfel, martorul B.C. a vazut ca partea vatamata R.V. a urcat scara si a intrat in interiorul vagonului, dupa care a auzit zgomote de ravasire sau de cautare.
La acel moment, in apropierea vagonului a ajuns si inculpatul C.N., care revenea din sat, avand asupra sa o secure. L-a intrebat pe martorul B.C. cine este persoana care a intrat in vagon, dupa care inculpatul C.N., avand in mana securea, s-a apropiat de scara vagonului, urmat de martorul B.C., care nu era inarmat.
La momentul cand inculpatul C.N. a ajuns la baza scarii de urcare si se pregatea sa urce , din vagon a iesit R.V., care a ramas pe platforma vagonului.
Recunoscandu-l, inculpatul C.N. i-a spus pe nume si l-a intrebat ce cauta acolo, insa R.V. nu a raspuns si, de la inaltimea de cca. 1 metru la care se afla, l-a lovit cu piciorul in barbie pe inculpatul C.N., care se afla in fata sa. Urmare loviturii primite, inculpatul C.N. a cazut, dar s-a ridicat imediat, injurand, apropiindu-se cu securea in mana de scara vagonului, unde, pe platforma se afla partea vatamata R.V.
Inculpatul C.N. i-a aplicat lui R.V. mai intai una sau doua lovituri cu securea, din lateral, peste membrele inferioare; urmare acestor lovituri, cel mai probabil de durere, partea vatamata R.V., aflat in continuare pe platforma vagonului, s-a aplecat in fata, intr-un unghi de cca. 90 de grade.
Inculpatul C.N. i-a mai aplicat lui R.V. o lovitura cu muchia securii, de data aceasta peste cap. Urmare acestei lovituri partea vatamata a cazut de pe platforma vagonului, iar C.N. a vrut sa-l mai loveasca o data cu securea, dar a fost oprit de martorul B.C..
Intre timp, de vagon s-a apropiat si martorul R.D., care a venit sa vada ce se intampla si l-a vazut pe fratele sau - partea vatamata R.V., cazut si lovit la cap.
R.D. a incercat sa il transporte acasa pe fratele sau, insa inculpatul C.N. s-a opus si in final l-a alungat pe martorul R.D., care si-a luat caruta si a plecat in sat.
Ajuns in sat, martorul R.D. a spus mai multor rude ce s-a intamplat cu R.V., astfel ca impreuna cu alte persoane, cum ar fi martora C.S-P. - concubina partii vatamate, martora R.G. - sotia lui R.D. si martora D.N. s-au deplasat la vagonul exploatarii forestiere pentru a-l lua R.V. si a-l duce la spital.
Inculpatul C.N., cu securea in mana, s-a opus insa si i-a alungat impiedecandu-i sa-l ia, spunand ca el raspunde, ca a anuntat sau ca va anunta politia si patronul societatii.
In aceste conditii, martorii au plecat, lasandu-l pe R.V. cu inculpatul C.N. si martorul B.C.
Dupa plecarea rudelor, martorul B.C. si inculpatul C.N. l-au transportat pe R.V. in interiorul vagonului de dormit, dupa care martorul B.C. i-a apelat repetat pe martorii M.C.-T. si M.F. cerandu-le sa se deplaseze la fata locului, deoarece s-a intamplat ceva grav.
Urmare telefoanelor primite, cei doi martori s-au deplasat la fata locului cu un autoturism, ajungand in jurul orelor 23.00.
Dupa sosirea lui M.F. si M.C.-T. la fata locului, inculpatul C.N. s-a deplasat cu autoturismul condus de M.C.-T. la postul de politie, pentru a anunta cele intamplate.
Inculpatul C.N., care avea asupra sa securea cu care il lovise pe R.V., i-a aratat politistului acea secure, spunand ca este securea cu care a lovit.
Dupa sosirea ambulantei, intelegand de la cadrele medicale ca starea lui R.V. este grava, inculpatul C.N. si-a schimbat radical pozitia, in sensul ca a inceput sa spuna ca de fapt el nu l-a lovit cu securea si ca acesta a cazut singur de pe platforma vagonului.
R.V. a fost luat cu ambulanta si transportat la spitalul judetean de urgenta, iar de acolo, in aceeasi noapte, la spitalul clinic de urgente, unde a fost internat si i s-au acordat ingrijiri medicale pana la data de 05.05.2008, cand a fost transferat la spitalul judetean de urgenta, fiind externat la data de 21.05.2008.
Din raportul de constatare medico-legala traumatologica, a rezultat ca partea vatamata R.V. a prezentat un politraumatism cu traumatism cranio-cerebral cu fractura deschisa cu infundare si hematom extradural temporoparietal stang, care a necesitat interventie chirurgicala.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp contondent, urmate de cadere, necesitand 30/35 zile ingrijiri medicale si punand in primejdie viata partii vatamate.
Comisia de avizare din cadrul I.M.L. Iasi a apreciat ca sunt corecte concluziile din raportul de constatare medico-legala cu precizarea ca leziunile traumatice cranio-cerebrale s-au produs cel mai probabil prin lovire cu un corp contondent.
Inculpatul a negat permanent savarsirea faptei si a sustinut ca partea vatamata s-a dezechilibrat si a cazut lovindu-se cu capul de protapul metalic al vagonului.
Declaratiile inculpatului au fost contrazise insa de declaratiile partii vatamate, care a sustinut ca inculpatul a lovit mai intai in zona picioarelor, dupa care i-a aplicat o lovitura cu securea in zona capului, cauzandu-i astfel leziunea ce a necesitat interventia chirurgicala si care i-a pus in primejdie viata.
 Declaratiile partii vatamate au fost confirmate de datele rezultate din constatarea medico-legala traumatologica, potrivit carora leziunile din zona capului partii vatamate s-au produs prin lovire activa, fiind astfel exclusa posibilitatea ca acele leziuni sa se produca prin cadere. Mai sunt confirmate declaratiile partii vatamate de declaratiile martorului R.D. care l-a vazut pe fratele sau cazut, cu o rana la cap, iar inculpatul care se afla alaturi avea asupra sa o secure si o conduita violenta, amenintatoare. Inculpatul l-a alungat atunci pe martor si ulterior i-a alungat pe cei trei martori care venisera sa-l ia acasa.
De asemenea martorul B.C. a confirmat varianta sustinuta de partea vatamata, in sensul ca inculpatul a lovit-o pe aceasta cu securea o data in zona picioarelor si o data in zona capului. In instanta martorul a dat declaratii contradictorii, revenind practic asupra declaratiilor aratate mai sus, sustinand in esenta ca partea vatamata s-a dezechilibrat si a cazut, lovindu-se practic de protapul vagonului.
Martorul V.S.-M. a declarat ca in noaptea de 20/21 aprilie 2008, inculpatul s-a prezentat la postul de politie si a sesizat ca in urma cu putin timp, la vagonul unde dormeau muncitorii, l-a surprins pe R.V. cotrobaind prin vagon. Cerandu-i sa iasa din vagon, l-a lovit cu securea in cap, partea vatamata aflandu-se jos, in stare de inconstienta. Inculpatul avea asupra lui o secure si i-a spus politistului ca a lovit cu acea secure. Politistul s-a deplasat la locul indicat, a constatat ca era intr-o stare grava si a anuntat ambulanta cu care a fost transportat la spital.
Fapta inculpatului C.N. care, dupa ce a surprins partea vatamata in vagonul din parchetul unde el era paznic si fiind lovit de acesta cu piciorul in zona barbiei, i-a aplicat doua lovituri cu securea, din care una in zona capului, cauzandu-i astfel leziuni care i-au pus acestuia viata in primejdie, a realizat continutul infractiunii de tentativa de omor, prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 C.pen..
 Avand in vedere conditiile in care s-a derulat conflictul, faptul ca partea vatamata a avut initiativa incidentului, lovindu-l cu piciorul in fata, reactia inculpatului putea fi apreciata ca fiind un raspuns la conduita provocatoare a partii vatamate.
In contextul aratat, inculpatul a comis fapta sub imperiul unei puternice tulburari, ca urmare a provocarii din partea partii vatamate in sensul dispozitiilor art.73 lit.b C.pen. Atitudinea violenta a inculpatului a fost determinata de conduita partii vatamate, care a iesit pe scara vagonului si l-a lovit pe inculpat cu piciorul in zona barbiei, aspect rezultat atat din declaratiile inculpatului, ale martorilor, precum si din fotografiile care atestau ca inculpatul a avut o leziune in zona barbiei. Conduita partii vatamate putea fi apreciata ca o provocare, in sensul dispozitiilor art.73 lit.b C.pen.
Pentru infractiunea comisa, de tentativa de omor prevazuta de art. 20 raportat la art.174 C.pen. cu aplicarea art.73 lit.b C.pen., i s-a aplicat inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia, in cadrul general prevazut de art.52 si 72 C.pen., au fost avute in vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatului, atitudinea acestuia in timpul procesului, starea de provocare.
Pe durata executarii pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevazute de art.64 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., in conditiile art.71 C.pen., gravitatea faptei comise facandu-l pe inculpat nedemn de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat pe durata executarii pedepsei.
In ceea ce priveste despagubirile civile, partea vatamata constituita parte civila, prin actele depuse, a dovedit ca a cheltuit 377,97 lei, inculpatul fiind obligat sa ii achite acesteia suma de 314 lei, avand in vedere si starea de provocare care presupune culpa partii vatamate la producerea prejudiciului si pe care instanta a apreciat-o intr-o proportie de 1/3.
S-a justificat obligarea inculpatului la plata de daune morale, intrucat era evident ca partea civila a suferit un prejudiciu moral constand in durerea si stresul pricinuit de internarea in spital, suportarea unei interventii chirurgicale si infirmitate fizica pricinuita de lipsa de substanta osoasa. Prin declaratia martorei B.S., partea civila a dovedit ca, dupa externarea din spital, avea probleme cu pastrarea echilibrului si dificultati de exprimate.
In termenul prevazut de art. 363 al. 1 C.pr.pen. hotararea a fost apelata de inculpat si criticata pentru nelegalitate si netemeinicie, inculpatul solicitand reaprecierea probelor, retinerea dispozitiilor art. 44 C.pen. si exonerarea sa de raspundere penala, in subsidiar invocand circumstantele reale si personale si solicitand aplicarea dispozitiilor art. 81 C.pen.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma criticilor formulate, dar si din oficiu, in limite procedurale, curtea de apel a retinut urmatoarele:
Apararile inculpatului au fost invocate si la instanta de fond, care a argumentat - cu referire la probele dosarului - lipsa de temeinicie a acestora.
In cauza a fost administrat un probatoriu complet, ce a fost suplimentat in faza apelului. Astfel, a fost reaudiat martorul B.C. si inculpatul C.N., care a consimtit sa fie ascultat.
Coroborand procesul-verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice, declaratiile partii vatamate si actele medicale ce o vizau pe aceasta, fisele de observatie clinica generala, decontul cheltuielilor de spitalizare, raportul de constatare medico-legala, procesul-verbal de conducere in teren, declaratiile martorilor, procesul-verbal de confruntare dintre martori si inculpat, declaratiile inculpatului, a rezultat cu certitudine ca in seara zilei de 20.04.2008, dupa ce a fost lovit de partea vatamata cu piciorul, inculpatul i-a aplicat acesteia lovituri cu o secure, atat la nivelul membrelor inferioare, cat si in cap, producandu-i leziuni grave, ce i-au pus viata in primejdie.
Daca initial inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, el prezentandu-se la postul de politie cu securea asupra sa, anuntand incidentul, iar dupa ce a realizat gravitatea faptei, si-a modificat pozitia, negand ca a lovit victima cu securea in cap, incercand sa acrediteze versiunea lovirii prin cadere a acesteia, aparare invocata si in instanta.
Concluzionand asupra leziunilor cranio-cerebrale ale victimei, actele medico-legale au precizat ca acestea s-au produs cel mai probabil prin lovire cu corp contondent. Coroborand acestea, cu datele oferite de declaratiile martorilor si ale inculpatului, a rezultat cu certitudine ca inculpatul a lovit victima cu securea in cap, producandu-i leziunile grave ce i-au pus viata in primejdie. Probele mai sus precizate au exclus posibilitatea lovirii prin cadere a victimei, apararea inculpatului fiind astfel lipsita de consistenta.
Coroborand probele cu declaratiile martorului B.C., martor direct, care a perceput nemijlocit conflictul, trebuie mentionat faptul ca, desi acesta si-a modificat in prima instanta declaratia, in apel a relatat detaliat derularea conflictului, motivand si conduita pe care a avut-o la instanta de fond, sustinand ca a fost influentat de inculpat.
Astfel, martorul a relatat ca inculpatul, tulburat fiind de atitudinea partii vatamate care, surprinsa in vagon, l-a lovit in barbie, inculpatul l-a lovit pe R.V. cu securea pe care o avea in mana, aplicandu-i doua lovituri peste picioare, iar cand acesta s-a aplecat de durere, lovindu-l in cap cu securea.
Declaratia acestui martor s-a coroborat cu celelalte probe, redand practic situatia de fapt si derularea conflictului in care au fost implicati inculpatul si partea vatamata R.V.
In motivele de apel prezentate in scris si sustinute oral, inculpatul nu a contestat faptic situatia retinuta in actul de inculpare, nici actiunea de lovire exercitata, insa nu a facut vorbire despre secure, invocand legitima aparare in variantele prevazute de art.44 alin.(2)1 si respectiv art. 44 alin. 3 C.pen.
Apararea inculpatului a incercat sa acrediteze ideea ca locul respectiv era imprejmuit, delimitat prin semne de marcare, nu era un loc public, iar inculpatul a patruns fara drept atat in incinta depozitului, cat si a vagonului de dormit, care era locuinta temporara unde se adaposteau inculpatul si martorul.
Probatoriul dosarului - cu referire la schita locului faptei si fotografiile judiciare, declaratiile martorilor - au contrazis aceste sustineri. Vagonul din depozitul unde inculpatul si martorul asigurau paza, nu era imprejmuit, in apropiere aflandu-se singurele cai de acces la asezarile si obiectivele din acea zona, asa incat localnicii treceau in mod obisnuit prin acel loc.
Nici dispozitiile art. 44 al.3 C.pen. nu sunt incidente, fapta fiind comisa in conditiile provocarii din partea victimei.
Actul-medico legal din dosarul de urmarire penala a atestat faptul ca inculpatul a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur, coroborat cu declaratiile martorului B.C., ale inculpatului, conducand fara dubii la concluzia ca partea vatamata a lovit mai intai pe inculpatul C.N., care a ripostat in conditiile aratate.
Pentru a fi retinuta legitima aparare ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, astfel cum a solicitat inculpatul, era necesar ca intre atac si aparare sa existe o anumita proportionalitate, in sensul ca rezultatul produs in urma apararii sa nu fi fost mai grav decat cel ce a reprezentat urmarea atacului.
In speta, desi partea vatamata a declansat incidentul si starea conflictuala, lovind cu piciorul in zona barbiei pe inculpat, acesta din urma nu era indreptatit sa loveasca partea vatamata cu securea, mai intai peste picioare si apoi in cap, producandu-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie.
Situatia de fapt dovedita de probele dosarului a atestat ca nu exista nici un fel de echivalenta intre fapta inculpatului si atacul care a determinat-o.
Prin intregul sau comportament, partea vatamata nu a creat vreun pericol pentru viata inculpatului.
In aplicarea art. 44 C.pen., s-a tinut seama de ansamblul imprejurarilor in care a fost savarsita fapta si nu doar de momente sau acte izolate ale agresiunii.
Desi la inceputul conflictului inculpatul s-a aflat in fata unui atac imediat, pe parcursul desfasurarii faptelor raportul de forte s-a schimbat si in situatia nou creata atacul nu a mai prezentat pericol pentru persoana inculpatului. Relevanta in acest sens, in contextul faptic retinut, este imprejurarea ca inculpatul a aplicat partii vatamate lovituri cu securea in cap - ce au produs cele mai grave consecinte - in momentul in care victima era aplecata, chiar in cadere, imediat dupa ce a fost lovita de inculpat cu securea peste picioare, astfel ca in nici un caz nu s-a putut retine ca inculpatul a lovit-o aflandu-se in legitima aparare.
In aprecierea criteriilor prevazute de art.72 C.pen., instanta de apel a retinut ca au fost indeplinite conditiile prevazute de art. 861 C.pen., tinand seama de persoana inculpatului si de comportamentul sau dupa savarsirea faptei, pronuntarea condamnarii constituind pentru acesta un avertisment si, chiar fara executarea pedepsei, nu ar mai savarsi alte infractiuni.
Varsta inaintata a inculpatului, conduita anterioara relevata de caracterizarile depuse la dosar, situatia sa familiala, regretul manifestat, au fost argumente care au sustinut aceasta concluzie, justificand aplicarea dispozitiilor art. 861 C.pen.
Asa fiind, in temeiul dispozitiilor art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., a fost admis apelul inculpatului, desfiintata in parte in latura penala hotararea apelata, fiind inlaturate dispozitiile art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.pen., urmand a se aplica dispozitiile art.861 C.pen. privind suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.
In baza dispozitiilor art.862 C.pen. a fost fixat un termen de incercare, iar in temeiul art.863 C.pen., inculpatul a fost obligat sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte la serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui, conform programului stabilit de aceasta institutie; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta; sa nu intre in legatura cu partea vatamata R.V. si cu martorii cauzei, inculpatului atragandu-i-se atentia asupra dispozitiilor art.864 C.pen. privind revocarea suspendarii sub supraveghere in situatia neindeplinirii cu rea-credinta a masurilor de supraveghere stabilite prin decizia curtii de apel.