Imposibilitatea pretransferului in cazul cadrelor didactice din mediul rural in mediul urban. Discriminare

Imposibilitatea pretransferului in cazul cadrelor didactice din mediul rural in mediul urban. Discriminare
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 356 din 3 iunie 2008
Prin sentinta civila nr.401 din 12 martie 2008, pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr.2507./99/2007, a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamant Iasi, in numele si pentru membrii de sindicat, in contradictoriu cu paratii Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin actiunea introductiva, reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamant Iasi, in numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea paratului Ministerul Educatiei si Cercetarii la inlaturarea discriminarii constand in imposibilitatea pretransferarii cadrelor didactice din mediul rural in mediul urban si acceptarea dosarelor de pretransfer ale cadrelor didactice din mediul rural pentru posturile din mediul urban.
Potrivit dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 128/1997, ordinea ocuparii posturilor didactice din invatamantul de stat este pretransferarea personalului didactic, la cerere, in aceeasi localitate sau in localitatea unde isi  are  domiciliul  in limitele aceluiasi regim de mediu, in unitatile echivalente sau intr-o treapta  inferioara de invatamant; transferarea personalului didactic titular  disponibilizat prin restrangerea de activitate sau prin desfiintarea unor unitati scolare; detasarea in interesul invatamantului, prin concurs specific; ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante; detasarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs specific; ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate si a posturilor ramase vacante in urma operatiunilor prevazute la literele a - e, prin suplinire, prin cumul  sau prin plata cu  ora, de  catre personalul suplinitor, titular  sau asociat. La alin.1 litera b art. 10 din Legea nr. 128/1997 se prevede expres ca transferul se efectueaza in unitati scolare echivalente sau intr-o treapta inferioara de  invatamant, in specialitate, in limitele aceluiasi regim de mediu, rural sau urban ori din mediul urban in mediul rural.
Prin Hotararea nr. 212 din 19 iulie 2004 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii s-a hotarat ca faptele prezentate referitoare la pretransferul cadrelor didactice din mediul rural in mediul urban sunt acte/fapte de discriminare conform art. 2 alin.1, art. 2 alin.3, art. 6 lit. b din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, prin aceeasi Hotarare s-a recomandat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa initieze procedurile de modificare a legii statutului personalului didactic in sensul eliminarii acelor prevederi cu caracter discriminatoriu. In acelasi sens, si prin Hotararea nr. 351/06.06.2006 s-a recomandat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa depuna diligentele necesare corelarii prevederilor art. 10 alin. 1 lit. a din Legea nr. 128/1997, raportat la principiul egalitatii si al nediscriminarii.
S-a mai retinut de catre instanta ca prevederile art. 10 ale Legii nr. 128/1997 nu au fost modificate. Totodata, instantele judecatoresti nu pot decat  sa respecte si sa aplice legea si nicidecum sa o modifice, inlaturand dispozitii ale ei. Controlul judecatoresc se limiteaza doar la actele administrative ale  autoritatilor  publice, pe calea  contenciosului  administrativ. Este adevarat ca in conformitate cu dispozitiile art. 21 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (republicata), persoana care se  considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare potrivit dreptului comun. Insa, in speta, nu este vorba de o situatie creata printr-un act sau fapt de discriminare ci pe prevederile unei legi care nu poate fi modificata potrivit dreptului comun.
Ca urmare, instanta a respins actiunea ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A motivat recurenta ca O.G. nr.137/2000 nu distinge intre situatii, avand rolul de a stabili cadrul legal pentru prevenirea oricarei forme de discriminare. Totodata, legiuitorul nu a intentionat sa se protejeze prin vointa proprie, astfel  incat sa nu ramana celui ce se considera discriminat nici un mijloc de aparare.
Exista mai multe cazuri in care efectul negativ al unor acte normative a devenit inaplicabil unor categorii de reclamanti, in acest sens pronuntandu-se chiar instanta suprema.
A sustinut recurenta ca nu exista nici o justificare pentru care aceasta discriminare exista si este mentinuta in continuare, singura consecinta fiind aceea ca la pregatire si rezultate profesionale egale, o categorie de profesori are posibilitatea de a se pretransfera liber, in timp ce alta nu are aceasta posibilitate. Aceasta situatie de neinteles este de natura sa prejudicieze intregul sistem de invatamant, intrucat, pe de o parte, posturile din mediul rural sunt refuzate de multi profesori bine pregatiti, in timp ce altii sunt tentati sa abandoneze cariera didactica din cauza neajunsurilor pe care le presupune naveta la o scoala de tara si dotarile insuficiente.
A considerat astfel recurenta ca instanta judecatoreasca are competenta de a face  inaplicabile efectele unei legi pe criterii de discriminare, solicitand admiterea recursului si a actiunii formulate.
Intimatii nu au formulat intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea de apel a constatat ca recursul este fondat.
Astfel, in mod corect a retinut prima instanta ca in speta, este vorba de o discriminare creata de legiuitor prin dispozitiile art.10 alin.1 lit. a din Legea 128/1997, cu modificarile ulterioare.
Potrivit art.10 alin.1 lit. a din Legea nr. 128/1997, ordinea ocuparii posturilor didactice din invatamantul de stat este: "pretransferarea personalului didactic, la cerere, in aceeasi localitate sau in localitatea unde isi are domiciliul, in limitele aceluiasi regim de mediu, in unitati de invatamant echivalente sau intr-o treapta inferioara de invatamant, respectand prevederile art.7 si ale art.13 alin.5, care se aplica in mod corespunzator; daca postul este solicitat de doua sau mai multe persoane, se organizeaza concurs".
Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in interpretarea art.14 din Conventie, a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare atunci cand autoritatile statale induc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si  obiectiva.
Instanta europeana a decis in mod constant ca pentru a se vorbi de discriminare trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoage sau comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila.
Impunerea ca pretransferarea sa se faca in limitele aceluiasi regim de mediu reprezinta o conditie discriminatorie, atat timp cat media minima care trebuie obtinuta la examenul de titularizare este 7, indiferent de regimul de mediu.
Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat prin Decizia nr.1/1994 ca "Un tratament diferentiat nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice".
In acest sens, nu pot fi retinute argumentele invocate de Ministerul Educatiei si Cercetarii ca atingand cumulativ un grad suficient de obiectivitate, deoarece personalul didactic din mediul rural poate accesa un post/o catedra din mediul urban, prin concurs, putandu-se inscrie pentru ocuparea oricarui post vacant din mediul urban.
In speta, ne situam in domeniul protectiei drepturilor economice si sociale, respectiv dreptul la munca. Accesibilitatea pe piata muncii si respectul dreptului la munca implica respectarea principiului egalitatii in toate aspectele corelative drepturilor recunoscute de lege, fiind interzisa orice forma de discriminare in cursul si mentinerea muncii pe baza oricarui criteriu sau statut care are ca scop sau ca efect restrangerea sau inlaturarea exercitarii dreptului la munca in conditii de egalitate. Principiul non-discriminarii are aplicabilitate imediata si nu este subiect al implementarii progresive, nici dependent de resursele disponibile. Acest principiu este direct aplicabil tuturor aspectelor corelative dreptului la munca.
Ori, prevederea normativa continuta in art.10 alin.1 lit. a din Legea nr. 128/1997, care confera cadrelor didactice din invatamant posibilitatea de a se pretransfera doar in limitele aceluiasi regim de mediu (urban-urban, rural-rural) reprezinta o prevedere aparent neutra care dezavantajeaza persoanele care indeplinesc conditiile stabilite de legiuitor prin art.7 si art.13 alin.5 din Legea nr. 128/1997 si art.154 din Legea nr. 84/1995 cu referire la art.9 din Legea nr. 128/1997.
Astfel, persoanele care indeplinesc conditiile legale pentru exercitarea functiei de cadru didactic in mediul urban si care isi desfasoara activitatea in mediul rural sunt dezavantajate in ceea ce priveste ocuparea functiei prin pretransfer datorita impunerii de legiuitor a conditiei ca acesta sa se faca in limitele aceluiasi regim de mediu.
Avand in vedere dispozitiile art.2 alin.2 din O.G. nr.137/2000 si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, se impune a stabili daca diferenta de tratament urmareste un scop legitim si respecta un raport de proportionalitate rezonabil intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru realizarea lui.
In speta, nu se poate considera, insa, ca necesitatea ocuparii posturilor didactice din mediul rural cu personal calificat justifica interdictia cadrelor didactice de a se pretransfera in mediul urban, in conditiile in care media minima necesara ocuparii postului este aceeasi si in mediul urban si in mediul rural (respectiv 7). Impunerea cadrelor didactice din mediul rural a conditiei participarii la un nou concurs pentru a accesa in mediul urban, in timp ce cadrelor didactice din mediul urban nu le este impusa o asemenea conditie, ci le este permis accesul direct, prin pretransfer, reprezinta o incalcare a egalitatii de tratament, o discriminare, care nu are o justificare obiectiva si rezonabila.
Existenta acestei discriminari prin prisma dispozitiilor art.2 din O.G. nr. 137/2000 a fost retinuta si de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii prin Hotararea nr.212 din 19 iulie 2004, prin care s-a recomandat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa initieze procedurile de modificare a Legii nr. 128/1997 in sensul eliminarii prevederilor cu caracter discriminatoriu.
Metodologia privind miscarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar aprobata prin Ordinul nr.5602/2006 preia in art.15 alin.1 dispozitiile prevazute in art.10 alin.1 lit. a din Legea nr. 128/1997.
Curtea de Apel a mai retinut ca abia in octombrie 2007 Ministerul Educatiei si Cercetarii a initiat un proiect de modificare a Legii nr. 128/1997, prin care a eliminat prevederile cu caracter discriminatoriu din art.10 lit. a, insa acest proiect nu a fost supus inca dezbaterii autoritatii legislative.
Potrivit art.21 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Fata de toate considerentele expuse anterior, Curtea de Apel a considerat ca sentinta primei instante a fost pronuntata cu aplicarea gresita a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Ca atare, in conformitate cu dispozitiile art.312 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul declarat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamant Iasi, in numele membrilor de sindicat, si a modificat in tot sentinta instantei de fond, respectiv a admis actiunea si a dispus anularea situatiei discriminatorii rezultate prin aplicarea art.10 alin.1 lit. a din Legea nr.128/1997, in sensul obligarii paratului Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului reprezentat prin Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, de a admite la pretransfer personalul didactic, fara impunerea limitelor aceluiasi regim de mediu.