Interpretarea art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997. Reducerea cu doua ore a normei didactice pentru personalul didactic cu peste 25 ani vechime si gradul didactic le confera dreptul acestor persoane de a fi salarizate pentru activitatea depusa supl...

Interpretarea art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997. Reducerea cu doua ore a normei didactice pentru personalul didactic cu peste 25 ani vechime si gradul didactic le confera dreptul acestor persoane de a fi salarizate pentru activitatea depusa suplimentar

Decizia  nr.562/26.09.2006
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr.6469/19.04.2006, reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar Iasi a chemat in judecata pe paratii Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi si unitatile scolare din comuna Helesteni ,solicitand obligarea acestora in solidar la calcularea pe ultimii 3 ani a drepturilor banesti actualizate aferente muncii prestate in plus, cate doua ore saptamanal fata de norma didactica.
Reclamanta mai solicita si obligarea Consiliului Local Helesteni, a Primarului comunei Helesteni si a scolilor parate la plata sumelor de bani astfel calculate.
Prin aceeasi actiune se mai solicita si obligarea unitatilor scolare si I.S.J. la reducerea normei de predare cu doua ore a educatorilor si invatatorilor care au o vechime didactica de peste 25 ani si grad didactic I, iar in situatia in care orele in cauza sunt tinute de acestia, sa li se plateasca suplimentar.
In motivarea actiunii, reclamantii au sustinut ca sunt angajati ca invatatori titulari la scolile parate, avand o vechime de peste 25 de ani si gradul didactic I. Norma didactica pentru personalul didactic se stabileste conform art.42 - 47 din Legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic. Astfel, conform art.45 alin.1 din acest act normativ, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamanal fara diminuarea salariului, fiind personal didactic de predare, cu o vechime in invatamant de peste 25 ani, cu gradul didactic I indeplinind conditiile prevazute de lege. Potrivit punctului 4, capitolul II, anexa 2 din Precizarile generale pentru aplicarea Statutului Personalului Didactic emise de M.E.C. sub nr.19388/14.11.1997, pentru diferenta de 2 ore saptamanal trebuiau sa fie salarizati la plata cu ora, nefacand parte din categoria personalului didactic prevazut la art.43 lit.f si g din Legea nr.128/1997 pentru care nu a acordat reducerea.
Mai sustine reclamanta ca I.S.J. Iasi a refuzat sa le acorde drepturile solicitate, interpretand gresit legea si lipsindu-i de un drept legal ce li se cuvine.
In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, in copie, sentinta civila nr.86/29.03.1990 a Judecatoriei Iasi.
Paratul Inspectoratul Scolar Judetean Iasi in nume propriu si in numele scolilor parate a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive. In motivarea pozitiei sale procesuale, paratul a sustinut ca salariatii din invatamant sunt angajatii unitatilor scolare cu care au incheiat contracte individuale de munca. Conform art.166 din Legea nr.84/1995, Inspectoratul scolar administreaza doar procesul instructiv - educativ si nu are nici un fel de raporturi de munca cu personalul didactic auxiliar si nedidactic din unitatile de invatamant preuniversitar de stat.
Paratul a mai sustinut ca, potrivit prevederilor art.44 alin.3 din Legea nr.84/1995, in invatamantul prescolar si primar, orele de limbi straine nu se includ in norma educatoarei, invatatoarei sau institutorului, ore care se predau de personalul didactic de specialitate, iar conform prevederilor art.42 alin.3 din Legea nr.84/1995, in invatamantul prescolar si primar, orele de limbi straine nu se includ in norma educatoarei, invatatoarei sau institutorului, ore care se predau de personalul didactic de specialitate, iar conform prevederilor art.42, norma didactica a personalului didactic cuprinde activitati didactice de predare-invatare si activitati de pregatire medico-stiintifica si activitati de educatie. In baza prevederilor O.G. nr.103/1998 aprobata prin Legea nr.109/1994, norma didactica a personalului de predare din invatamantul preuniversitar cuprinde activitati didactice de predare-invatare, activitati de pregatire medico-stiintifica si activitati de educatie complementare procesului de invatamant.
In baza prevederilor art.45 din Legea nr.128/1997 personalul didactic de predare si de instruire practica cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu 2 ore saptamanal, fara diminuarea salariului.
Astfel, sustine paratul ca legiuitorul a avut in vedere reducerea normei didactice si nu a normei didactice de predare. Cat priveste precizarile nr.19388/1997 emise de M.E.C. parata a precizat ca acestea nu fac referire la educatoare, invatatori si institutori, in sensul de a li se reduce norma didactica de predare, in aceleasi conditii ca si pentru profesori si maistri instructori. In acelasi sens, norma de predare a educatoarelor, invatatorilor si institutorilor este diferita, in functie de clasa si disciplinele optionale, conform planului cadru de invatamant, iar orele de religie si limbi moderne, iar in unele cazuri si orele de educatie fizica, muzica si desen, sunt predate de profesori de specialitate.
Paratul a mai aratat faptul ca nu a ingradit realizarea drepturilor inscrise in art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 pentru invatatori, educatoare si institutori deoarece legea prevede reducerea normei didactice si nu a normei didactice de predare, iar precizarile ministerului au in vedere norma de 18 ore specifica profesorilor si cea de 24 ore specifica maistrilor instructori.
In dovedirea sustinerilor sale, paratul a depus la dosar inscrisuri.
Prin sentinta civila nr.1378 din 19.06.2006 pronuntata de Tribunalul Iasi , a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi, s-a admis actiunea reclamantei Uniunea Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar Iasi,  paratii Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi si scolile parate fiind obligati sa calculeze drepturile salariale cuvenite invatatorilor, salariati ai scolilor parate, membri ai sindicatului reclamant, pentru orele prestate in plus saptamanal fata de norma didactica prevazuta de art.45 alin.1 din Legea 128/1997, incepand cu data de 18.04.2003.
Prin aceeasi hotarare, scolile parate, Consiliul Local al comunei Helesteni si Primarul comunei Helesteni, judetul Iasi, au fost obligate sa plateasca invatatorilor membri ai sindicatului reclamant si salariati ai paratelor, drepturile salariale stabilite potrivit calculului anterior, aferente perioadei 18.04.2003 - 18.04.2006, actualizate in raport de indicele de inflatie la data platii efective, iar  unitatile scolare si paratul Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi au fost obligati sa asigure reducerea normei didactice de predare cu doua ore a  invatatorilor care au vechime didactica de peste 25 de ani si gradul didactic si in situatia in care orele suplimentare sunt tinute de acestia, sa li se plateasca suplimentar.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean
Iasi, este nefondata, avand in vedere prevederile H.G. nr.538/2001 potrivit carora Consiliul National al Finantarii Invatamantului Preuniversitar de Stat, pe baza datelor transmise de inspectoratele scolare, analizeaza modul in care se respecta prevederile bugetului de stat si criteriile si principiile finantarii invatamantului preuniversitar de stat, intocmind in acest sens un raport trimestrial, care este inaintat Ministerului Educatiei si Cercetarii si este insotit de o propunere de imbunatatire a sistemului de finantare si executie bugetara in sistemul de invatamant preuniversitar de stat.
In ceea ce priveste fondul cauzei, s-au retinut urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.28 din Legea nr.54/2003, organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti si a organelor de jurisdictie a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatorii proprii sau alesi. Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca in exercitarea atributiilor prevazute la alineatul 1, organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.
Or, in speta, reclamanta a formulat actiunea in numele membrilor sai de sindicat care au calitatea de personal didactic in cadrul unitatilor scolare parate.
S-a mai retinut de catre instanta ca norma didactica si scolarizarea personalului didactic este reglementata in principal de prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare si de O.G. nr.103/1998 aprobata prin Legea nr.109/1999. Astfel, potrivit dispozitiilor art.1 din O.G. nr.103/1998 aprobata prin Legea nr.109/1999, norma didactica a personalului de predare din invatamantul preuniversitar cuprinde activitati didactice de predare-invatare, de educatie, de instruire practica si de evaluare si activitati de pregatire metodico-stiintifica si de educatie complementare procesului de invatamant.
Potrivit dispozitiilor art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic de predare si de instruire practica cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamanal fara reducerea salariului. In acelasi sens, la pct.4 din Precizarile Generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic nr.19388/14.11.1999 emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii, se prevede ca personalul didactic de predare si instruire practica cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I si care beneficiaza de reducerea normei didactice cu 2 ore saptamanal fara reducerea salariului, poate fi salarizata prin plata cu ora pentru activitatile care depasesc norma maxima de 16 ore, respectiv de 22 de ore. De asemenea, la acelasi punct se mai prevede faptul ca nu se aplica reducerea de 2 ore pentru personalul didactic prevazut la art.43 lit. f si g din Legea nr.128/1997.
Avand in vedere prevederile sus-mentionate, s-a retinut de catre instanta ca art.45 din Legea nr.128/1997 se refera la intregul personal de predare, personal in care sunt inclusi si invatatorii si, pe cale de consecinta, si acestia beneficiaza de plata orelor efectuate in plus fata de norma didactica stabilita potrivit legii.
In acelasi sens, si din cuprinsul Prevederilor nr.19388/14.11.1999 rezulta ca intreg personalul didactic si de instruire practica care beneficiaza de reducerea normei didactice cu 2 ore saptamanal poate fi salarizat prin plata cu ora pentru activitatile care depasesc norma de 16 ore, respectiv 22 ore, fara a se face vreo distinctie intre invatatori si profesori.
Mai mult, in aceste precizari emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii se prevede in mod expres ca nu beneficiaza de reducerea de 2 ore personalul didactic prevazut la art.43 lit. f si g din Legea nr.128/1997, respectiv personalul didactic din invatamantul special si casele de copii si personalul didactic din invatamantul special integrat, din centrele logopedice interscolare, personalul didactic itinerant si profesorii psihopedagogi din casele de copii.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi in nume propriu dar si pentru unitatile scolare parate din comuna Helesteni, judetul Iasi, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
Au invocat recurentii ca sentinta este nelegala fiind rezultatul unei interpretari gresite a dispozitiilor legale in vigoare.
Ca potrivit art.42 din Legea 128/1997 norma didactica cuprinde activitati didactice de predare-invatare si activitati de pregatire metodico-stiintifica, precum si activitati de educatie.
Ca in mod gresit instanta a interpretat dispozitiile art.45 din Legea 128/1997, intrucat reducerea numarului de 2 ore saptamanal prevazuta de acest text se refera doar la reducerea normei didactice si nu a normei didactice de predare.
Ca instanta nu s-a pronuntat asupra Precizarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii  - nr.1822/DJC/15.05.2006, prin care se mentioneaza ca pentru functiile de invatator, educatoare si institutor nu exista norma didactica prevazuta de Legea 128/1997 care sa poata fi redusa cu 2 ore in conformitate cu art.45 alin.1 din lege, posturile fiind normate cate unul pentru fiecare grupa de copii, respectiv clasa de elevi.
Ca atare sustine recurenta, sistemul de "plata cu ora" nu poate functiona in cazul in care nu exista norma didactica si nici tarif orar, cum este in cazul invatatorilor sau educatorilor care sunt incadrati pe post si nu pe norma didactica conform art.43 alin.1, astfel incat nu le pot fi opozabile dispozitiile art.45 din Legea 128/1997.
Invocand inexistenta unei dispozitii legale exprese, recurenta a sustinut ca actiunea reclamantei este inadmisibila, aceasta reiterand si exceptia invocata in fata primei instante, respectiv cea a lipsei calitatii sale procesuale pasive in contextul in care salariile invatatorilor si educatorilor sunt platite de Consiliile locale.
Recursul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru considerentele ce se vor expune in continuare:
Exceptia inadmisibilitatii actiunii - invocata de recurenta, pe motiv ca in conditiile in care nu exista o dispozitie legala expresa, actiunea ar fi inadmisibila, nu poate fi primita si va fi respinsa ca nefondata.
Potrivit art.3 din Codul civil "judecatorul care va refuza, sub cuvant ca legea nu prevede sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate".
Ca urmare, chiar si in ipoteza in care normele juridice in vigoare nu se refera la situatia care este supusa judecatii sau se refera la aceasta in chip contradictoriu sau neclar, cauza nu poate fi respinsa ca inadmisibila, instanta fiind datoare, ca prin interpretarea data legii sa o solutioneze, intrucat respingerea actiunii ca inadmisibila ar echivala cu o ingradire a accesului la justitie si implicit cu o incalcare a art.6 al.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Asa fiind, exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de recurent va fi respinsa ca neintemeiata.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului, invocata la fond si reiterata prin motivele de recurs, Curtea a constatat ca aceasta a fost corect solutionata de prima instanta, atat timp cat cel ce administreaza procesul de invatamant - inclusiv aspectele de normare a muncii, este recurentul Inspectoratul Scolar Judetean, asa cum de altfel acesta insusi recunoaste si prin motivele de recurs. Si cum Ministerul Educatiei si Cercetarii si Inspectoratele Scolare Judetene sunt cele ce stabilesc normele didactice, inseamna ca acesta din urma are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza.
Asa fiind, si acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.
Cat priveste fondul cauzei, Curtea a constatat ca toate aspectele invocate de recurent prin motivele de recurs vizeaza doar interpretari ale articolelor 42-47 din Legea 128/1997.
Ori, potrivit principiilor de interpretare a actelor normative, Curtea a apreciat ca instanta de fond a respectat aceste principii - respectiv principiul interpretarii logice.
Astfel, a fost respectat principiul potrivit caruia dispozitiile legale trebuie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice si nu in sensul in care sa nu produca nici un efect. Ca urmare, daca o norma juridica este susceptibila de doua interpretari se va opta pentru aceea care sa faca posibila aplicarea ei si nu pentru interpretarea care ar paraliza orice posibilitate de aplicare a legii.
In acest context, Curtea a retinut ca a interpreta altfel dispozitiile Legii 128/1997 ar conduce la lipsirea de eficienta a dispozitiilor prevazute de art.45 alin.1 din lege - care prevede ca "personalul didactic de predare si de instruire practica, cu o vechime de peste 25 de ani, cu gradul I didactic, beneficiaza de reducerea normei didactice cu 2 ore saptamanal". Si cum in categoria "personal didactic" legea prin art.5 include atat profesorii cat si invatatorii si educatorii ori institutorii, inseamna ca dispozitiile art.45 alin.1 le sunt aplicabile si acestora.
In sprijinul acestei concluzii logice vine si principiul potrivit caruia "acolo unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge".
Astfel, atat timp cat prin nici o dispozitie legala legiuitorul nu a inteles sa excluda de la aplicarea art.45 al.1 nici o categorie din cadrul personalului didactic, inseamna ca legiuitorul a avut in intentie sa aplice aceasta dispozitie tuturor categoriilor de personal didactic.
Mai mult, pentru aceleasi considerente nu poate fi primita in acest context nici sustinerea recurentilor ca legiuitorul a avut in vedere prin dispozitiile legale sus-mentionate doar reducerea normei didactice si nu a normei didactice de predare. Este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art.42 din Legea 128/1997 republicata, activitatea personalului didactic de predare cuprinde, pe langa activitatile de predare-invatare, de instruire practica si de evaluare si activitati de pregatire metodico-stiintifica si de educatie, complementare procesului de invatamant, insa este fara echivoc ca textul de lege pe care reclamanta si-a intemeiat prezenta actiune (art.45) nu distinge intre norma didactica si norma didactica de predare, facand referire doar la "reducerea normei didactice". Ca atare, Curtea nu poate avea in vedere nici Precizarile Ministerului Educatiei si Cercetarii nr.1822/DJC/15.05.2006 care exclud anumite categorii de personal didactic, respectiv invatatorii, educatoarele si institutorii de la aplicarea art.45(1) din Legea 128/1997, intrucat un organ administrativ nu poate emite dispozitii ori precizari peste continutul unui text de lege, cu atat mai mult cu cat legiuitorul nu a inteles sa faca aceasta distinctie.
In consecinta, Curtea a constatat ca instanta de fond a interpretat corect, logic si temeinic dispozitiile art.45 al.1 din Legea 128/1997, admitand in temeiul acestei dispozitii actiunea reclamantei.
Ca atare, pentru toate cele ce preced, Curtea in temeiul art.312 Cod procedura civila a respins ca nefondat recursul paratului Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, formulat atat in nume propriu cat si in numele si pentru unitatile scolare, mentinand ca legala si temeinica sentinta civila pronuntata de prima instanta.