Sentinta penala atacata nu face parte dintre hotararile prevazute de lege care pot face obiectul controlului judiciar prin exercitarea unui recurs, pe de o parte pentru ca dispozitiile procesual penale (art. 392 alin. 4 C.proc.pen.) nu prevad o asemenea cale de atac impotriva hotararilor pronuntate in solutionarea unei contestatii in anulare decat in ipoteza prevazuta de art. 386 lit. d C.proc.pen. (cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza), iar pe de alta parte pentru ca sentinta penala vizata de contestatia in anulare formulata de contestatorul-petent nu este ea insasi susceptibila de a fi atacata cu recurs (potrivit art. 2781 alin. 10 C.proc.pen., hotararea prin care se solutioneaza o plangere impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror este definitiva). Mentionarea, in dispozitivul sentintei penale recurate, a dreptului la recurs nu poate produce vreun efect deoarece caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti sunt prevazute de lege, iar nu acordate de catre instante.
Decizia penala nr. 276/R/20.02.2013 a Curtii de Apel Galati
Prin sentinta penala nr. 1787/05.10.2012 a Judecatoriei Galati a fost respinsa ca inadmisibila contestatia in anulare formulata de contestatorul-petent C.G. cu privire la sentinta penala nr. 836/24.04.2012 a aceleiasi instante. In temeiul art. 192 alin. 2 C.proc.pen., a fost obligat contestatorul-petent la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut, in esenta, ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Galati, la data de 27.06.2012, sub nr. 11748/233/2012, contestatorul-petent a formulat contestatie in anulare impotriva sentintei penale nr. 836/24.04.2012 a Judecatoriei Galati, aratand ca solutia pronuntata in dosarul penal nr. 3075/233/2012 a Judecatoriei Galati (finalizat prin pronuntarea sentintei penale mentionate) este neintemeiata, intrucat "instanta de fond a gresit solutia prin hotarare ca fiind tardiva".
A constatat instanta ca, prin rezolutia nr. 4088/P/2011 din 18.11.2011, Parchetul de pe langa Judecatoria Galati a confirmat propunerea organelor de cercetare penala si a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorul N.D.V., cercetat sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni, retinand ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. a C.proc.pen., respectiv niciuna dintre faptele sesizate nu exista.
Impotriva acestei din urma solutii contestatorul-petent C.G. a formulat plangere la prim procurorul Parchetului, solicitand infirmarea solutiei. Prin rezolutia nr. 155/II/2/2012 din 31.01.2012, retinand aceeasi situatie de fapt, prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Galati a respins plangerea formulata ca fiind nefondata.
Impotriva acestei solutii contestatorul-petent a inteles sa formuleze plangere la instanta de judecata, in conformitate cu prevederile art. 2781 Cod procedura penala, plangere ce a fost inregistrata sub nr. 3075/233/2012.
Prin sentinta penala nr. 836/24.04.2012 a Judecatoriei Galati, pronuntata in dosarul nr. 3075/233/2012, in temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a C. proc. pen., s-a dispus respingerea plangerii petentului C.G., ca fiind nefondata. Totodata, a fost mentinuta, ca fiind legala si temeinica, rezolutia nr. 4088/P/2011 din 18.11.2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria Galati.
Verificand sentinta penala nr. 836/24.04.2012 a Judecatoriei Galati, impotriva careia contestatorul-petent a formulat contestatie in anulare, instanta a constatat ca plangerea petentului a fost respinsa ca fiind nefondata, iar nicidecum ca fiind tardiva. Fata de aceasta constatare, instanta a respins cererea contestatorului-petent ca fiind inadmisibila, tinand cont ca motivele invocate de acesta nu se inscriu printre motivele expres prevazute de art. 386 C.proc.pen. De asemenea, instanta a dispus si cu privire la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Impotriva sentintei penale nr. 1787/05.10.2012 a Judecatoriei Galati a formulat recurs contestatorul-petent C.G., solicitand admiterea recursului si casarea sentintei penale recurate.
Prin decizia penala nr. 276/R/20.02.2013 a Curtii de Apel Galati a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul-petent. In motivarea deciziei s-a aratat ca, din economia dispozitiilor Partii speciale, Titlul II, capitolul II, sectiunile I si II din Codul de procedura penala, rezulta conditionarea admisibilitatii caii de atac de exercitarea acestora potrivit legii procesuale care, intre altele, a determinat hotararile susceptibile de a fi supuse controlului judiciar.
In cauza, Sectia penala a Curtii de Apel Galati a fost sesizata cu un recurs declarat de contestatorul-petent C.G. impotriva sentintei penale nr. 1787/05.10.2012, pronuntata de Judecatoria Galati in dosarul nr. 11748/233/2012, prin care a fost respinsa ca fiind inadmisibila contestatia in anulare privind sentinta penala nr. 836/24.04.2012 pronuntata de aceeasi instanta in dosarul nr. 3075/233/2012.
S-a aratat ca sentinta penala atacata nu face parte dintre hotararile prevazute de lege care pot face obiectul controlului judiciar prin exercitarea unui recurs, pe de o parte pentru ca dispozitiile procesual penale (art. 392 alin. 4 C.proc.pen.) nu prevad o asemenea cale de atac impotriva hotararilor pronuntate in solutionarea unei contestatii in anulare decat in ipoteza prevazuta de art. 386 lit. d C.proc.pen. (cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza), iar pe de alta parte pentru ca sentinta penala vizata de contestatia in anulare formulata de contestatorul-petent C.G. nu este ea insasi susceptibila de a fi atacata cu recurs (potrivit art. 2781 alin. 10 C.proc.pen., hotararea prin care se solutioneaza o plangere impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror este definitiva). Mentionarea, in dispozitivul sentintei penale recurate, a dreptului la recurs nu poate produce vreun efect deoarece caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti sunt prevazute de lege, iar nu acordate de catre instante.
Ca atare, in cauza s-a constatat neindeplinirea uneia din cerintele ce se cer intrunite, cumulativ, pentru exercitarea recursului, cu referire la existenta unei hotarari nedefinitive susceptibile de reformare pe aceasta cale. Recunoasterea unei cai de atac in alte conditii decat cele prevazute de legea procesuala constituie o incalcare a principiului legalitatii si, din acest motiv, apare ca o solutie inadmisibila in ordinea de drept.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, a fost obligat contestatorul-petent la plata cheltuielilor judiciare catre stat.