Actiunea in anularea unui act juridic este o actiune (cerere) in realizare, indiferent ca ar fi vorba de o nulitate absoluta sau o nulitate relativa Decizie nr. 35 din data de 09.04.2008
pronunțată de Curtea de Apel Galati

Prin cererea inregistrata sub nr. 4745/121/2007 la Tribunalul Galati, reclamantul B.P.G., prin reprezentant legal C.E., a solicitat, in contradictoriu cu paratele S.C. A.H. S.R.L. Galati si B.G., sa se constate calitatea reclamantului minor B.P.G. de titular a unui numar de 10,5 parti sociale, reprezentand cota de 3/4 din partile sociale detinute de autorul reclamantului; sa se constate nulitatea actului aditional nr. 2741/A10/10.05.2005 la actul constitutiv al societatii parate, adoptat de asociatul B.G.
Prin sentinta nr. 1761 din 16.08.2007, Tribunalul Galati a respins cererea in constatate nulitate act, ca inadmisibila.
Pentru a hotari astfel, a retinut ca, prin incheierea nr. 2213/11.03.2005, pronuntata de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati, s-a incuviintat cererea de inscriere mentiuni, parata B.G. devenind asociat unic al S.C. A.H. S.R.L., conform actului aditional la actul constitutiv nr. 2741/A10/10.03.2005.
Impotriva acestei incheieri s-a promovat recurs, care a fost respins ca tardiv formulat. Au fost promovate, de asemenea, si cai de atac in retractare, ce au fost respinse. Ca atare, reclamantul a avut la dispozitie cai de atac in realizarea dreptului, prevazute de Legea nr. 31/1990 republicata, pentru a se constata nulitatea hotararii asociatului unic, constatata prin actul aditional nr. 2741/A10/10.03.2005, de care a uzat.
Cat priveste capatul de cerere privind constatarea calitatii reclamantului, de titular a unui numar de 10,5 parti sociale, reprezentand cota de 3/4 din partile sociale detinute de asociatul decedat si constatarea calitatii reclamantului de asociat la societatea parata, a retinut ca exista calea actiunii in realizare, si anume dezbaterea mostenirii.
A mai retinut instanta de fond ca prezenta cerere este intemeiata pe art. 111 C.pr.civ. si ca, avand caracter subsidiar actiunii in realizarea dreptului, este inadmisibila.
Impotriva sentintelor civile nr. 1761/16.08.2007 si nr. 2577/30.11.2007 ale Tribunalului Galati, in termen legal, a declarat apel reclamantul B.P.G., prin reprezentant legal, C.E., inregistrat sub nr. 4745/121/2007 pe rolul Curtii de Apel Galati, sectia comerciala, maritima si fluviala.
Sentintele apelate au fost criticate sub aspectul nelegalitatii si netemeinicie, pentru urmatoarele motive:
Prima instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor capetelor de cerere ce formeaza petitul actiunii.
Astfel, actiunea formulata de reclamant, astfel cum a fost completata pana la primul termen de judecata, a avut trei capete de cerere: sa se constate ca reclamantul este titularul cotei de 3/4 din partile sociale detinute de defunct la societatea parata; sa se constate ca minorul B.P.G. a dobandit de drept, prin efectul succesiunii, calitatea de asociat la societatea parata si, in fine, sa se constate nulitatea absoluta a actului aditional si a actului constitutiv, pentru neindeplinirea conditiilor de forma si de fond prevazute de lege.
Or, dispozitivul hotararii cuprinde numai solutia asupra capatului de cerere in constatare nulitate act, omitand a se pronunta si asupra celorlalte doua capete de cerere.
Ca atare, potrivit art. 279 alin. 1 C.pr.civ., a solicitat desfiintarea hotararii apelate si trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeasi instanta.
Al doilea motiv de apel vizeaza nelegalitatea hotararii in ceea ce priveste retinerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii apelantului-reclamant.
A sustinut apelantul ca cererea reclamantului vizeaza nulitatea unor acte juridice, nulitate ce urmeaza a fi constatata de catre instanta de judecata, nu pe calea unei actiuni in constatare "intemeiata pe disp. art. 111 C.pr.civ., ci in baza dispozitiilor legale imperative, ce au fost incalcate la momentul incheierii actelor juridice respective. Cu alte cuvinte, sub acest aspect, nu se poate vorbi de actiune in constatare nulitate act si actiune in realizare pentru nulitatea actului.
Cat priveste celelalte doua capete de cerere, gresit a retinut instanta de fond, in considerente, argumentul subsidiaritatii actiunii in constatare in raport cu actiunea in realizarea dreptului, respectiv cererea in dezbaterea succesiunii.
Or, reclamantul nu a urmarit, prin cerere, obligarea paratelor la exercitarea vreunei prestatii, ci constatarea de catre instanta a unor raporturi juridice, iar actiunea in constatare este admisibila in cazul in care intre mostenitori exista neintelegeri cu privire la calitatea lor sau la intinderea masei succesorale.
In speta, s-a solicitat a se statua ca reclamantul este titularul dreptului de proprietate asupra cotei indivize de 3/4 din partile sociale ale defunctului B.I., in baza art. 653 Cod civil, potrivit caruia descendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul deschiderii succesiunii si conform art. 202 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicata. Nimeni nu poate fi fortat sa ceara iesirea din indiviziune, coproprietarul putand sa solicite, in temeiul art. 111 C.pr.civ., consolidarea unui drept al sau.
Prin urmare, reclamantul nu poate fi obligat sa ceara iesirea din indiviziune si nu are la dispozitie actiunea in revendicare, nefiind un bun individual determinat, ci exprimat printr-o cota ideala, abstracta.
Cat priveste admiterea cererii paratelor, de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, prin sentinta nr. 2577/30.11.2007, a solicitat, in primul rand, desfiintarea hotararii in completare, ca urmare a desfiintarii primei hotarari.
In subsidiar, a solicitat respingerea acestei cereri ca neintemeiata, intrucat hotararea instantei de fond de acordare a cheltuielilor de judecata in cuantum de 10.000 RON, reprezentand onorariu avocat, este nelegala.
Astfel, cauza a fost solutionata pe exceptie, la al doilea termen de judecata, paratele au formulat aparari comune, prin acelasi avocat, astfel ca onorariul pretins este excesiv, disproportional in raport cu prestatia avocatului.
In acest sens, sunt deciziile Curtii Constitutionale (nr. 401/14.07.2005, nr. 492/08.06.2006, nr.493/29.05.2007) referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 274 alin. 3 C.pr.civ., precum si jurisprudenta C.E.D.O.
Curtea de Apel Galati a admis apelurile, a desfiintat in tot sentinta apelata si a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeasi instanta.
Pentru a hotari astfel, a retinut urmatoarele:
Primul motiv de apel, referitor la nepronuntarea asupra tuturor capetelor de cerere care formeaza petitul actiunii, este intemeiat.
Astfel, prin cererea introductiva de instanta, astfel cum a fost modificata, pana la prima zi de infatisare, reclamantul a solicitat sa se constate ca este titularul cotei de 3/4 din partile sociale detinute de autorul sau (asociatul decedat B.E.) la societatea parata, sa se constate, de asemenea, ca minorul reclamant a dobandit de drept, prin efectul succesiunii, calitatea de asociat la societatea parata si, in fine, sa se constate nulitatea actului aditional la actul constitutiv al societatii parate, nr. 2741/A10/10.03.2005.
Prin dispozitiv, instanta de fond nu s-a pronuntat decat asupra capatului de cerere in constatare nulitate act, respingandu-l ca inadmisibil, omitand a se pronunta si asupra primelor doua capete de cerere.
Din dispozitiile cuprinse in art. 129 alin. 6 C.pr.civ., rezulta obligatia instantei de a se pronunta cu privire la toate capetele de cerere, cu judecarea carora a fost investita, respectiv fata de toate partile implicate in conflictul judiciar.
Indeplinirea obligatiei instantei de a se pronunta cu privire la toate capetele de cerere cu care a fost investita trebuie sa rezulte din dispozitivul hotararii, astfel incat nu constituie o aducere la indeplinire a acestei indatoriri mentiunea pe care a facut-o judecatorul fondului in considerentele hotararii, in sensul ca, in ce priveste primele doua capete de cerere, reclamantul are la dispozitie calea actiunii in realizare (in dezbaterea succesiunii).
Sub acest aspect, nu poate fi primita apararea intimatelor parate in sensul ca, respingand capatul de cerere in constatare nulitate act, ca inadmisibil, se subintelegea respingerea si a celorlalte doua capete de cerere, reprezentand aspecte colaterale. Dispozitivul trebuie sa se pronunte, in mod explicit, asupra tuturor capetelor de cerere: astfel ca nu poate constitui o aducere la indeplinire a acestei indatoriri a instantei de fond, imprejurarea ca, prin solutionarea unui capat de cerere, s-ar fi rezolvat, in mod implicit, si celelalte capete de cerere.
Instanta de apel, constata intemeiat si cel de-al doilea motiv de apel, referitor la gresita admitere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii in constatare.
Astfel, in ce priveste capatul de cerere in constatare nulitate act, instanta de fond a plecat de la o ipoteza gresita in sensul ca actiunea prin care se invoca nulitatea absoluta ar fi o actiune in constatare, reglementata de art. 111 C.pr.civ.
Aceasta ipoteza este o reminiscenta a distinctiei care s-a facut, uneori, in jurisprudenta sau in doctrina, intre nulitatea de drept si nulitatea judiciara, potrivit careia nulitatea absoluta se constata, iar nulitatea relativa se pronunta, vorbindu-se despre actiunea in constatarea nulitatii absolute si actiunea in pronuntarea (in realizarea) nulitatii relative; s-a considerat ca, intrucat nulitatea absoluta ar opera in puterea legii, din momentul incheierii actului juridic, instanta constata nulitatea absoluta, fara sa faca o apreciere proprie, pe cand, nulitatea relativa este supusa aprecierii instantei, care o pronunta.
Majoritatea doctrinei si practicii, insa, imbratiseaza opinia la care ne raliem, ca atat in cazul nulitatii absolute, cat si in cazul nulitatii relative, instanta apreciaza existenta sau inexistenta cauzei de nulitate, iar in caz afirmativ, va pronunta nulitatea, deci va anula actul juridic.
Prin urmare, actiunea in anularea unui act juridic este o actiune (cerere) in realizare, indiferent ca ar fi vorba de o nulitate absoluta sau o nulitate relativa.
Asa fiind, vom retine ca, in speta, capatul de cerere in constatare nulitate act aditional este o actiunea in realizarea dreptului, iar exceptia subsidiaritatii acestei cereri in raport cu cererea in realizarea dreptului a fost, in mod vadit, gresit admisa.
Sub acest aspect, imprejurarea ca reclamantul, prin actiune, a invocat disp. art. 111 C.pr.civ., este lipsita de relevanta. Aceasta intrucat, in primul rand, instanta nu este legata de temeiul de drept invocat de parte, avand posibilitatea, dupa punerea in discutia partilor, sa schimbe calificarea juridica pe care o da reclamantul cererii sale. In al doilea rand, prin petitul cererii introductive de instanta, reclamantul a formulat trei capete de cerere, celelalte doua avand, intr-adevar, caracterul unor cereri in constatare, astfel ca prevederile art. 111 C.pr.civ. au fost invocate ca temei legal al acestor din urma capete de cerere.
De altfel, pe calea recursului impotriva incheierii judecatorului delegat, exercitat in conditiile art. 60 din Legea nr. 31/1990 republicata, o persoana care se pretinde asociat, cum este reclamantul, nu poate obtine desfiintarea hotararii adunarii generale a asociatilor, constatata prin actul aditional la actul constitutiv al societatii parate, atata vreme cat are la dispozitie actiunea in anulare, reglementata de disp. art. 196 raportat la art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicata. Or, prezenta actiune are un atare caracter, de anulare a hotararii de continuare a societatii cu raspundere limitata, cu asociat unic, hotarare constatata prin actul aditional nr. 2741/A10/10.03.2005.
Cat priveste primele doua capete de cerere, desi, asa cum am aratat, instanta de fond nu s-a pronuntat, prin dispozitiv, in mod explicit, asupra acestora, in raport de mentiunile cuprinse in considerente vom face cateva scurte precizari:
In concret, reclamantul a solicitat sa se constate ca a dobandit parti sociale la societatea parata, prin succesiune, de plin drept, de la data decesului asociatului care a lasat mostenirea (B.E.) si ca, prin urmare, este asociat al societatii parate. In acest context, a solicitat sa se verifice daca in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii (potrivit art. 229 alin. 2 raportat la art. 230 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata), daca, prin raportare la continutul actului constitutiv al societatii parate, asociatii au sau nu un drept de agrement cu privire la persoana succesorului (art. 197 alin. 2 si 3 din Legea nr. 31/1990 republicata) s.a.m.d.
Fata de cele mai sus aratate, respectiv fata de cererea reclamantului de a se constata ca a devenit asociat al societatii parate, calitate contestata de cele doua parate, vom retine ca reclamantul a invocat un drept al sau si ca justifica interesul sa se constate existenta acestuia pe cale judecatoreasca.
In concret, apreciem ca reclamantul nu are la dispozitie calea actiunii in realizare indicata de instanta de fond, aceea a iesirii din indiviziune, pentru a se verifica existenta sau inexistenta dreptului pretins.
Cat priveste motivul de apel referitor la netemeinicie acordarii cheltuielilor de judecata catre cele doua parate, prin sentinta de completare hotarare nr. 2577/30.11.2007, instanta de apel retine ca este de prisos a-l analiza, cata vreme nu s-a stabilit inca culpa procesuala a partilor, spre a face aplicarea disp. art. 274 C.pr.civ.
Asa fiind, constata ca, in mod gresit, instanta de fond a admis exceptia inadmisibilitatii unui capat de cerere si a omis sa se pronunte asupra celorlalte doua capete de cerere si ca, prin urmare, a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului.
In consecinta, potrivit art. 297 alin. 1 C.pr.civ., a admis apelurile declarate impotriva sentintelor civile nr. 1761/16.08.2007 si nr. 2577/30.11.2007 ale Tribunalului Galati, si va desfiinta sentintele atacate, cu consecinta, trimiterii cauzei, spre rejudecare, la aceeasi instanta.