OBIECTUL - PLANGERILE DETINUTILOR

Prin sentinta penala nr. 1293/15.04.2005 a Judecatoriei Focsani s-a respins plangerea formulata de condamnatul D.V. impotriva hotararii de sanctiune nr. 30/02.02.2005 a Comisiei de disciplina din cadrul Penitenciarului Focsani, ca inadmisibila.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs condamnatul, pe care nu l-a motivat.
Prin decizia penala nr. 282/13.05.2005 a Tribunalului Vrancea s-a admis recursul si s-a casat sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
S-a retinut ca instanta de fond a stabilit in mod gresit cadrul normativ de solutionare a plangerilor impotriva hotararilor de sanctiune ale Comisiilor de disciplina din cadrul penitenciarelor.
Astfel, aceste plangeri nu sunt reglementate de OG nr. 56/2003 care se refera doar la unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, ci de Ordinul nr. 3352/C/13.11.2003 publicat in M.O. nr. 840/26.11.2003 privind obligatiile si interdictiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si masurile disciplinare aplicate in cazul savarsirii de abateri disciplinare.
Potrivit art. 16 din acest ordin, abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei locului de detinere si se consemneaza intr-un raport de incident care se depune la conducerea locului de detinere.
Potrivit art. 19 din acelasi ordin, impotriva hotararii comisiei de disciplina persoana privata de libertate poate face contestatie in termen de 24 de ore de la comunicare la comandantul locului de detinere, care este obligat sa o solutioneze in termen de 3 zile de la primire.
Impotriva hotararii comandantului locului de detinere, persoana privata de libertate poate adresa, in termen de 8 de ore de la comunicare, plangere la Judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul.
Potrivit art. 19 alin. 3 sunt aplicabile in cadrul solutionarii acestei plangeri doar dispozitiile procedurale prev. in art. 3 alin. 3, 6 din OG nr. 56/2003 iar nu si celelalte dispozitii care instituie unele drepturi ale persoanei private de libertate.
Fata de aceste dispozitii, rezulta ca este admisibila plangerea formulata impotriva oricarei hotarari de sanctiune, iar nu doar in masura in care sanctiunea aplicata ar ingradi cumva vreunul din drepturile fundamentale ale persoanelor aflate in stare de detinere, indicate limitativ in dispozitiile OG nr. 56/2003.
Cum prima instanta s-a pronuntat pe exceptie, nesolutionand fondul cauzei, tribunalul a admis recursul si in baza art. 38515 pct. 2 lit. c, C.proc.pen. a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.