Aspecte legate de exigentele motivarii unei hotarari judecatoresti Decizie nr. 4917/R din data de 08.07.2013
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Consecintele lipsei motivelor de fapt si de drept care au format convingerea instantei precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. Motivarea cu asemenea cerinte echivaleaza cu o nemotivare si cu o necercetare a fondului cauzei deduse judecatii.
• Legea nr. 95/2006 - art. 449 alin. 1;
• Art. 6 paragraf 1 C.E.D.O;
• Cod pr. civ. (1865)- art. 312 alin. 1 teza I, art. 312 alin. 2 teza a II-a, art. 312 alin. 3 teza a III-a si art. 312 alin. 5, art. 261 alin. 1 pct. 5.
Preluarea considerentelor expuse in Decizia contestata, fara referire la motivele de nelegalitate evocate prin cererea de chemare in judecata, echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei si nu raspunde exigentelor Curtii CEDO, impunandu-se casarea cu trimitere spre rejudecare, instanta de recurs neputandu-si exercita atributiile de control judiciar.
Prin Sentinta nr. 1859/4 mai 2012, Tribunalul Mures a respins actiunea formulata de reclamantul M. G. M., in contradictoriu cu parata C. S. D. C. M. din Romania.
In considerentele Sentintei, tribunalul a retinut, in esenta, urmatoarele aspecte:
• prin Decizia nr.4/13 mai 2010, Comisia de Disciplina de pe langa Colegiul Judetean al Medicilor Mures a stins, ca tardiva, actiunea disciplinara declansata impotriva medicului primar in specialitatea neurochirurgie S. C.; prin Decizia nr.93/17 decembrie 2010, C. M. R. - Comisia Superioara de Disciplina a respins contestatia formulata de reclamant impotriva Deciziei nr.4/13 mai 2010;
• potrivit art. 449 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, actiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii faptei sau de la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile; eventuala abatere de la comportamentul deontologic a medicului S. C., in raport cu reclamantul, nu putea fi savarsita in mod obiectiv decat fie la momentul interventiei neurochirurgicale (10 martie 2008), fie la data prezentarii reclamantului la control (8 mai 2008); daca interventia neurochirurgicala nu a fost corespunzatoare, consecintele prejudiciabile puteau fi cunoscute de medic si de reclamant la data de 8 mai 2008; reclamatia impotriva medicului a fost formulata la data de 13 martie 2009, respectiv, 19 martie 2009, dupa un an de la data interventiei si dupa mai mult de 6 luni de la prezentarea reclamantului la primul control, Decizia nr.93/2010 fiind legala si temeinica; cererea de obligare a paratei la plata daunelor morale este accesorie cererii principale, urmand soarta juridica a acesteia.
Impotriva Sentintei nr. 1859/4 mai 2012 a declarat recurs reclamantul M. G. M., invocand disp. art. 304 pct. 9, Cod proc. civ., solicitand admiterea caii de atac si modificarea sentintei atacate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata. In esenta, recurentul a sustinut urmatoarele motive: astfel cum rezulta din dosar, exista numeroase inscrisuri proband culpa medicala si data la care aceasta a fost confirmata in scris, prin scrisoarea medicala emisa la 14 iulie 2009 de dr. L. A.; cand recurentul s-a prezentat la control din cauza durerilor, dr. S. C. i-a spus ca refacerea dureaza si ca durerile sunt normale, iar la data efectuarii RMN-ului (6 martie 2009) l-a convins ca totul este bine si ca trebuie sa astepte pentru a se insanatosi; prima instanta a ignorat probatoriul administrat, nefacand nicio referire la scrisoarea medicala intocmita de dr. L. A. la data de 14 iulie 2009, la Protocolul prin rezonanta magnetica nr. 1002/2009 (in care s-au specificat vertebrele C5-C6), la cererea depusa de recurent la 4-5 ianuarie 2010, la care a anexat biletele de consultatie, la cererea catre Comisia de Disciplina Mures, la biletele de consultatie eliberate de dr. S. C., la RMN-ul nr. M33.1002 efectuat in anul 2009, confirmat de intimata; prima instanta a retinut, in mod gresit, ca la data interventiei chirurgicale, dupa anestezie generala, recurentul trebuia sa cunoasca efectele prejudiciabile; gresita este si retinerea potrivit careia aceste efecte trebuiau cunoscute la data de 8 mai 2008, cand recurentul a fost consultat de dr. S. C. care i-a recomandat repaus timp de o luna si i-a prescris un tratament medical; RMN-ul nr. 1002/2009 a lipsit din dosarul in care a fost data Decizia nr. 4/13 mai 2010 si, apoi, Decizia nr. 93/2010; referitor la daunele morale, reclamantul a facut trimitere la contractul de inchiriere incheiat cu Caminul Social, din care reiese ca locuieste cu familia (compusa din 5 persoane, din care 3 copii minori) intr-o suprafata de 20 mp, iar de la data la care a initiat procedura a avut parte numai de abuzuri; dupa interventia chirurgicala efectuata la 10 martie 2008, recurentul a ramas cu o pensie de invaliditate si o pensie de handicap definitiv, avand 3 copii in intretinere si ajungand la Caminul Social, in luna septembrie 2009, intrucat nu isi permite sa achite cheltuielile comune si chiria pentru spatiul pe care il ocupa anterior; recurentul solicita cu titlu de daune morale suma de 300.000 euro (1.200.000 lei).
Prin intampinarea depusa la 24 mai 2013, intimatul C. M. R. a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ?i a capacita?ii procesuale pasive a paratei Comisia Superioara de Disciplina, sustinand, in esen?a, urmatoarele motive: potrivit Legii nr. 95/2006, aceasta Comisie este doar un organism de lucru, fara personalitate juridica, al Colegiului Medicilor din Romania; in raport de art. 35 din Decr. 31/1954, numai persoana juridica are capacitate ?i calitate procesuala, iar in raport de art. 415 alin. 2, art.442 din Legea nr.95/2006, numai C. M. R. si colegiile teritoriale au personalitate juridica. In ce priveste fondul cauzei, intimatul a solicitat a se dispune respingerea recursului, formuland, in esenta, urmatoarele aparari: C. M. R. a analizat contestatia recurentului prin raportare la inscrisurile prezentate de acesta, constatand ca data cunoasterii consecintelor prejudiciabile ale interventiei chirurgicale este cea a prezentarii recurentului la primul control, adica 8 mai 2008, la dosar regasindu-se dovada consemnarii de catre medic, la acea data, a "sindromului algoparastezic C5 stg. rezidual"; deci, recurentul a aflat despre acest sindrom aparut, practic, ca o "consecinta" a interventiei chirurgicale, la data de 8 mai 2008; chiar daca s-ar lua in considerare data de 14 iulie 2009, la care a fost emisa scrisoarea medicala de catre dr. L. A., aceasta data este ulterioara depunerii reclamatiei la Colegiul Medicilor din Targu-Mures, neputand fi retinuta ca reprezentand ziua luarii la cunostinta, de catre recurent, despre producerea prejudiciului; cele doua comisii de disciplina nu au analizat fondul cauzei, astfel ca argumentele recurentului referitoare la "documentele din care reiese culpa medicala" nu pot fi primite.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea de Apel - investita cu solutionarea recursului potrivit motivelor invocate, precum si potrivit regulilor statornicite de disp. art. 3041 Cod proc. civ. -, a retinut urmatoarele aspecte:
Prin Incheierea din 24 martie 2013, Curtea, avand in vedere faptul ca prevala solutionarea cererii de ajutor public judiciar formulate de recurent (cu privire la care instanta i-a pus in vedere sa formuleze o cerere scrisa prin care sa invoce situatia concreta care, in opinia sa, a reclamat admiterea cererii, cu indicarea informatiilor clare referitoare la starea materiala a familiei recurentului si cu anexarea inscrisurilor doveditoare privind veniturile acestuia si ale familiei sale, privind obligatiile de intretinere sau de plata ale recurentului, acesta avand obligatia sa mentioneze ?i daca in cursul ultimelor 12 luni a beneficiat de ajutor public judiciar), a prorogat discutia asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive ?i a capacita?ii procesuale pasive a Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania, pentru termenul de judecata din 7 iunie 2013. Excep?ia a putut fi pusa in discu?ie in ?edin?a publica din 21 iunie 2013, fiind unita cu fondul.
Curtea a constatat ca reclamantul a facut referire expresa, in cererea de chemare in judecata, la faptul ca a formulat ac?iunea ca urmare a respingerii contesta?iei formulate la decizia nr. 4 din data de 13.04.2010 a Colegiului Medicilor Mure?, de catre C. M. R. - Comisia Superioara de Disciplina prin decizia nr. 93/2010_, sus?inand ?i faptul ca dupa efectuarea RMN-ului din data de 6.03.2009_ C. M. R. - Comisia Superioara de Disciplina, prin decizia nr. 93/2010 adoptata in ?edin?a din 17.12.2010 nu i-a luat in considerare acest RMN. Curtea a constatat, de asemenea, ca denumirea utilizata de reclamant, pentru desemnarea paratului, ?i anume C. M. R. - Comisia Superioara de Disciplina corespunde celei utilizate de Colegiul Medicilor in partea introductiva a Deciziei nr. 93/2010. In plus, C. M. R. ?i-a asumat calitatea de parat, in cauza, in nume propriu, aplicand ?tampila (?i semnatura func?ionarului insarcinat cu primirea coresponden?ei) pe cita?ii, depunand doua intampinari, la datele de 8 septembrie 2011 ?i 12 ianuarie 2012, in care a facut referire expresa la subscrisa, C. M. R., in calitate de parat in cauza ce formeaza obiectul dosarului de fa?a, in contradictoriu cu reclamantul M. G. - expunandu-?i argumentele din aceasta pozi?ia procesuala -, depunand ?i adrese con?inand aceea?i men?iune expresa. In fine, intampinarea depusa in etapa recursului a fost formulata de subscrisul C. M. R., in calitate de parat in cauza de formeaza obiectul dosarului de fa?a, in contradictoriu cu reclamantul M. G. M.. Men?ionarea, in sentin?a atacata, a paratei Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din Romania nu poate bloca ac?iunea principiului disponibilita?ii, cu privire la par?ile cauzei, in limitele conturate prin cererea de chemare in judecata, confirmate, de altfel, de C. M. R., prin actele anterior evocate.
In consecin?a, argumentele intimatului, referitoare la lipsa calita?ii procesuale ?i a calita?ii procesuale pasive a Comisiei de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania nu pot avea inciden?a, in cauza, neavand relevan?a juridica, a?a incat, analizarea acestora de catre instan?a de recurs este superflua.
Reclamantul-recurent a depus, la Colegiul Medicilor Mures, o plangere impotriva dr. S. C., inregistrata sub nr. 990/13 martie 2009, iar la data de 19 martie 2009 a formulat o completare a plangerii, inregistrata la Consiliul Medicilor Mures sub nr. 1009/2009. Prin Decizia nr.6/19 martie 2009, Colegiul a dispus nedeclansarea procedurii disciplinare impotriva medicului, retinand ca plangerea este tardiva intrucat nu a fost respectat termenul de 6 luni prevazut de art. 449 alin.1 din Legea nr. 95/2006. Impotriva acestei decizii a formulat contestatie reclamantul-recurent, inregistrata la Biroul Executiv al Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania sub nr. 1065/8 aprilie 2009. Prin Decizia nr. 12/28 ianuarie 2010, C. M. R. a admis contestatia si a trimis cauza spre solutionare Colegiului Medicilor Mures retinand, in esenta, ca tardivitatea unei plangeri nu poate fi constatata decat de Comisia de Disciplina, in urma unei cercetari efectuate potrivit procedurii prevazute de Statutul Colegiului Medicilor din Romania, in cadrul careia se realizeaza analiza actelor medicale invocate de petitionar, prin raportare la data actului medical incriminat, iar in urma analizei Comisia poate aprecia daca plangerea este formulata cu respectarea termenului stabilit de art. 449 din Legea nr. 95/2006.
Prin Decizia nr.4/13 mai 2010, Colegiul Judetean al Medicilor Mures a dispus stingerea actiunii disciplinare declansate impotriva dr. S. C., ca fiind tardiva, retinand, in esenta, ca din inscrisurile medicale examinate, invocate de petitionar, raportate la data actului medical incriminat, o eventuala abatere de la comportamentul deontologic al medicului ar fi putut surveni, in raport cu pacientul M. G. M., fie la momentul interventiei neurochirurgicale, 10 martie 2008, fie la data prezentarii acestuia la control, 8 mai 2008. In aceste conditii, fata de data inregistrarii plangerii (13 martie 2009, completata la 19 martie 2009), aceasta a fost depusa dupa expirarea termenului de 6 luni prevazut de art. 449 alin. 1 din Legea nr.95/2006. Prin Decizia nr.93/17 decembrie 2010, C. M. R. a respins contestatia formulata de reclamantul-recurent impotriva Deciziei nr.4/13 mai 2010, facand referire la data depunerii plangerii, la data interventiei neurochirurgicale si la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile, ultima fiind considerata a fi cea a prezentarii pacientului la primul control, adica 8 mai 2008 (f. 8-11, dos. Tribunalului Mures).
Impotriva acestui act, M. G. M. a formulat actiune in contencios administrativ, solicitand anularea Deciziei nr. 93/2010 si plata unei despagubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat. In cererea de chemare in judecata reclamantul a prezentat motive care, in opinia sa, determinau, prin raportare la inscrisurile medicale depuse, un alt moment de inceput al termenului de 6 luni, prevazut de art. 449 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, sus?inand, in acest sens ca si-a dat seama la data de 6 martie 2009, dupa efectuarea RMN-ului, de faptul ca interventia chirurgicala nu a fost corespunzatoare, din aceasta investiga?ie medicala reiesind consecintele prejudiciabile pe care reclamantul afirma ca le suporta. Totodata, acesta a anexat, la cererea de chemare in judecata, doua bilete de externare, o scrisoare medicala emisa la data de 14 iulie 2009 de dr. L. A., trei bilete de consultatie emise de dr. S. C. la datele de 8 mai 2008, 31 iulie 2008, 11 ianuarie 2008, contestatiile pe care le-a formulat si deciziile pronuntate cu privire la acestea. Argumentele referitoare la data de la care incepea sa curga termenul de 6 luni, in opinia reclamantului, respectiv, de la 6 martie 2009, si nu de la 8 mai 2008, au fost prezentate si in notele de sedinta depuse in prima etapa procesuala, la data de 12 aprilie 2012, insotite de inscrisuri.
Curtea a constatat ca in Sentinta nr. 1859/4 mai 2012, prima instanta a prezentat dispozitiile cuprinse in Deciziile nr. 4/13 mai 2010 si nr.93/17 decembrie 2010, a redat dispozi?ia art. 449 alin. 1 din Legea nr.95/2006 si, referitor la motivarea incidentei acestei norme speciale - care a determinat respingerea cererii reclamantului -, a retinut ca are relevanta "data de la care ar fi putut surveni o eventuala abatere de la comportamentul deontologic al dr. S. C. in raport cu reclamantul M. G. M., iar aceasta abatere in mod obiectiv nu putea fi savarsita decat fie la momentul interventiei neurochirurgicale, la data de 10.03.2008, fie la data prezentarii acestuia la control, la data de 8 mai 2008", conchizand ca reclamantul putea cunoaste consecintele prejudiciabile ale interventiei chirurgicale la data de 8 mai 2008 si ca, intrucat "reclamatia impotriva dr. S. C. a fost formulata de catre reclamant la data de 13.03.2009, respectiv 19.03.2009, dupa un interval de un an de la data efectuarii interventiei, respectiv cu mai mult de 6 luni de la prezentarea reclamantului la primul control", decizia este legala si temeinica.
Practic, acestea sunt considerentele expuse de prima instanta cu privire la analizarea cauzei, Curtea constatand, insa, ca sunt preluate intocmai din Decizia nr. 93/2010 emisa de C. M. R..
In contextul relevat, Curtea a constatat ca prima instanta nu a procedat, in mod efectiv, la cercetarea fondului cauzei - prin prisma analizei sus?inerilor par?ilor ?i a inscrisurilor dosarului -, dat fiind ca preluarea argumentelor formulate prin actul administrativ atacat, de catre C. M. R., fara referiri la motivele de nelegalitate invocate de reclamant si la caracterul fondat sau nefondat al acestora, nu satisface exigentele unei analize a raportului juridic dedus judecatii, din perspectiva aspectelor de nelegalitate evocate prin cererea de chemare in judecata. Redarea unor pasaje din actul atacat, urmate de concluzia legalitatii masurilor dispuse de C. M. R. - fara ca instanta sa fi raspuns, chiar si grupat, motivelor expuse de reclamant cu privire la calculul termenului de 6 luni, prevazut de art. 449 alin.1 din Legea nr.95/2006, incepand cu o alta data decat cea de 8 mai 2008 - echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei, neraspunzand exigentelor art. 6§1 CEDO, astfel cum au fost dezvoltate prin jurisprudenta Curtii EDO (e.g., Hot. din 9 decembrie 1994, cauza Ruiz Torija, Hot. din 15 februarie 2007, cauza Boldea).
In consecin?a, Curtea a admis recursul reclamantului - art. 312 alin. 1 teza I Cod proc. civ. - ?i a casat hotararea atacata - art. 312 alin. 2 teza a II-a, alin. 3 teza a III-a, alin. 5 Cod proc. civ. -, trimitand cauza, spre rejudecare, Tribunalului Mures. Avand in vedere faptul ca prima instanta nu a analizat niciunul dintre motivele invocate de reclamant in actul introductiv, respectiv, cererea de chemare in judecata, cauza va fi reluata de la momentul procedural initial, urmand ca instanta sa puna in discutie, cu precadere, calitatea procesuala activa, din perspectiva art. 451 din Legea nr. 95/2006 si a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 222/13 martie 2012.