Desi, parata a depus fisa de evaluare a reclamantului pentru anul 2010, din care rezulta ca acesta a obtinut calificativul "foarte bine" din fisele de evaluare ale celorlalti angajati pe posturi similare rezulta ca si ceilalti angajati pe posturi similare cu cel ocupat de reclamant, au obtinut acelasi calificativ.
In consecinta, in vederea stabilirii persoanelor ce urmau sa fie concediate trebuiau aplicate, de catre parata, criteriile expres prevazute de contractul colectiv de munca la nivel de unitate si in programul de restructurare.
- Codul Muncii, art. 65 alin. 1, art. 69, art. 76 alin. 1 lit. "a"
Prin actiunea civila inregistrata la Tribunalul Mures la data de 25 iulie 2011, reclamantul D.P. a chemat in judecata parata SC Intretinere si Reparatii Locomotive si Utilaje "C.F.R. I.R.L.U." SA solicitand instantei sa anuleze decizia nr. A/367/29 iunie 2011; sa oblige parata la reintegrarea sa efectiva pe functia si postul ocupat la momentul concedierii; sa oblige parata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii si pana la momentul reintegrarii efective.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca decizia de concediere este nelegala si netemeinica deoarece nu cuprinde cu claritate cauza reala si serioasa care a fundamentat decizia de concediere. Referirile generice la situatia economica a paratei, fara a se individualiza parametrii economico-financiari avuti in vedere de catre angajator nu poate constitui, in opinia reclamantului, motivarea in fapt a deciziei.
In privinta nelegalitatii, a aratat ca decizia nu arata nici unul dintre criteriile prevazute de art. 59, alin. 6 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate parata pe anii 2011-2012. Pe de alta parte, a aratat ca decizia de concediere a fost emisa cu nerespectarea prevederilor art. 76, alin. 1, lit. c) din Codul muncii, coroborat cu art. 69, alin. 3 din Codul muncii, in sensul ca parata nu a procedat in prealabil la evaluarea obiectivelor de performanta profesionale ale salariatilor si, in functie de acestea, sa aplice criteriile prevazute de art. 59, alin. 6 din Codul muncii si apoi sa procedeze la concediere.
In plus, a aratat ca nefiind intrunite nici cele trei conditii cerute de art. 65, alin. 2 din Codul muncii, masura dispusa in ceea ce-l priveste nu este una temeinica si legala.
Prin sentinta civila nr.868 din 21 martie 2012, Tribunalul Mures a admis actiunea civila formulata de reclamantul D.P., in contradictoriu cu parata S.C. Intretinere si Reparatii Locomotive si Utilaje - C.F.R. I.R.L.U. S.A., cu sediul in Bucuresti, a anulat decizia nr. A/367/29.06.2011 de concediere a reclamantului, a dispus reintegrarea reclamantului in postul detinut anterior concedierii acela de strungar la Sectia I.R.L.U. Tg. Mures, a obligat parata la plata in favoarea reclamantului a drepturilor salariile indexate, majorate de care acesta ar fi beneficiat daca nu ar fi fost emisa decizia nr. A/367/29.06.2011, calculate pana la data reintegrarii efective, a obligat parata la plata in favoarea reclamantului a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantul a fost angajat al paratei in functia de "strungar" in baza contractului individual de munca.
Prin decizia de concediere nr. A/367/29 iunie 02011 emisa de parata s-a decis incetarea contractului individual de munca al reclamantului, incepand cu data de 28 iulie 2011, in baza art. 65, alin. 1 din Codul muncii, ca urmare a concedierilor colective care au avut loc in cadrul paratei.
Conform art. 65, alin. 1 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia, iar conform art. 65, alin. 2 din Codul muncii, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
De asemenea, Tribunalul a retinut ca potrivit art. 76, alin. 1, lit. a) din Codul muncii, decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu motivele care determina concedierea.
Or, astfel cum s-a subliniat anterior, in cuprinsul deciziei de concediere au fost precizate motivele care au stat la baza concedierii reclamantului, facandu-se referire la Programul de restructurare in vederea eficientizarii activitatii paratei.
Asadar, date fiind aspectele relevate in cuprinsul Programului de restructurare in vederea eficientizarii activitatii paratei referitoare la scaderea volumului de transport pe caile ferate si la prezenta tot mai mare a unei concurente a pietei transporturilor pe caile ferate, tribunalul a retinut ca in cauza s-a facut dovada cauzei reale si serioase in ceea ce priveste desfiintarea locului de munca de natura celui ocupat de reclamant, in sensul art. 65, alin. 2 din Codul muncii.
Cu toate acestea, tribunalul a apreciat ca decizia de concediere este lovita de nulitate absoluta, pentru nerespectarea prevederilor art. 76, alin. 1, lit. c) din Codul muncii care prevede ca decizia de concediere trebuie sa contina in mod obligatoriu criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective. De asemenea, conform art. 69, alin. 2, lit. d) din Codul muncii, in perioada in care au loc consultari, pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. Totodata, conform art. 69, alin. 3 din Codul muncii, "criteriile prevazute la alin. 2, lit. d) se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta".
De asemenea, reclamantul a sustinut ca art. 59, alin. 6 din CCM-ul la nivel de unitate parata pentru anii 2011-2012 sunt cuprinse criteriile care urmeaza a fi avute in vedere cu ocazia concedierii.
Se retine ca in decizia de concediere este mentionat ca "la aplicarea efectiva a reducerii de personal dupa reducerea posturilor vacante si evaluarea realizarii obiectivelor de performanta conform art.art.69 alin.3" s-au avut in vedere celelalte criterii. S-a subliniat ca desi sarcina probei ii incumba, potrivit art. 272 din Codul muncii, parata nu a facut dovada ca a procedat, in prealabil concedierii reclamantului, la departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta, potrivit criteriile prevazute in contractul colectiv de munca la nivel de unitate parata (criterii care astfel cum s-a subliniat anterior, nici nu au fost dovedite de parata prin depunerea prevederilor din contractul colectiv de munca cu privire la acestea), pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere.
In acelasi sens, s-a amintit ca instanta a pus in vedere paratei in repetate randuri sa faca dovada efectuarii efective a procedurii de evaluare a performantelor angajatilor, procedura care este alta decat cea de evaluare anuala. Cu toate acestea, la dosar a fost depusa din partea paratei doar fisa de evaluarea a reclamantului. Simpla afirmatie a paratei ca s-au avut in vedere la evaluare mai multe criterii nu poate fi retinuta in lipsa unui proces verbal care sa ateste aceasta si conform art.59 alin.5 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2011, sa asigure ierarhizarea salariatilor din posturile supuse reducerii.
Pentru toate aceste motive, Tribunalul a apreciat ca decizia de concediere este lovita de nulitate absoluta, conform art. 78 din Codul muncii.
Ca o consecinta, in baza art. 80, alin. 1 din Codul muncii, instanta a anulat decizia de concediere si a dispus anularea ei si a obligat angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate de care ar fi beneficiat salariatul. Se vor repune partile in situatia anterioara prin reintegrarea reclamantului conform art.80 alin.2 din Codul muncii.
Avand in vedere art.274 C. pr. civ. Tribunalul a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariu avocatial.
Impotriva acestei sentinte a declarat, in termen legal, recurs parata S.C. Intretinere si Reparatii Locomotive si Utilaje - C.F.R. I.R.L.U. S.A., cu sediul in Bucuresti, solicitand modificarea acesteia in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In motivarea recursului parata a aratat ca, desi instanta de fond retine suprimarea efectiva a functiei detinuta de reclamant apreciind totodata ca desfiintarea postului a fost o masura reala si efectiva, refuza sa retina totusi inscrisurile prin care s-a facut dovada evaluarii profesionale a reclamantului.
Mai mult, instanta de fond a facut o apreciere eronata a incidentei in cauza a dispozitiilor art.78 din Codul muncii, atata timp cat art.76 alin.1 instituie numai obligativitatea inscrierii in decizia de concediere doar a criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate. De asemenea, nu s-a tinut seama de fisele de evaluare ce detin functii similare cu ale reclamantului, fise depuse la dosarul cauzei.
Proba respectarii criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate s-a realizat in fata instantei de fond prin actul F/118/21.02.2012. Comparativ cu celalalt strungar pastrat in cadrul paratei, reclamantul are anumite carente profesionale si o lipsa a unei calificari superioare. De asemenea, reclamantul nu mai are persoane in intretinere si de asemenea, prezinta antecedente in disciplina muncii astfel cum rezulta din nota de relatii din data de 09.05.2007.
Prin intampinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinand sentinta atacata in raport de motivele invocate si din oficiu in temeiul art.3041 si art.306 alin.2 C.pr.civ., Curtea de Apel a retinut:
Prin decizia de concediere nr.A/387/29.06.2011 emisa de parata, s-a decis incetarea, in baza art.65(1) din Codul muncii, contractului de munca incheiat cu reclamantul incepand cu data de 28.07.2011.
Art.65(1) si (2) din Codul muncii reglementeaza concedierea pentru motive ce nu tin de persoana salariatului determinata de desfiintarea efectiva a locului de munca ocupat de salariat pentru o cauza reala si serioasa fara legatura cu persoana salariatului.
Astfel fiind, inainte de a verifica orice alte aspecte, Tribunalul in mod corect a verificat daca prevederile mai sus aratate au fost respectate. Or, din aceasta perspectiva, parata a dovedit cauza reala si serioasa in ceea ce priveste desfiintarea postului reclamantului si, de asemenea, ca in aplicarea Programului de restructurare in vederea eficientizarii activitatii SC C.F.R. I.R.L.U. SA, desfiintarea postului a fost efectiva.
Cu toate acestea, respectarea conditiilor mai sus aratate, nu exclude obligativitatea respectarii prevederilor art. 69 din Codul muncii, respectiv a criteriilor de departajare a salariatilor.
Astfel fiind, criticile recurentei privind contrarietatea considerentelor hotararii instantei de fond apar ca neintemeiate.
Chiar daca s-a dovedit ca in cauza au fost au fost respectate dispozitiile art.65, parata urma sa faca dovada respectarii procedurii de concediere, inclusiv a prevederilor art. 69 alin. 2 Codul muncii.
Sub acest aspect retinem ca in cuprinsul deciziei contestate s-a facut referire atat la criteriile prevazute de art. 59(6) din Contractul Colectiv de Munca al SC C.F.R. I.R.L.U. SA pe anul 2011-2012 cat si la cele inscrise in Programul de restructurare in vederea eficientizarii societatii, intocmit in conformitate cu art.69 din Codul muncii.
Decizia contestata cuprinde criteriile prioritare precum si criteriile minime de care societatea parata ar fi trebuit sa tina seama la reducerea de personal.
Astfel cum rezulta din programul de restructurare amintit ca si din modificarea trimisa de parata Federatiei Mecanicilor de locomotive din Romania, in ceea ce priveste sectia I.R.L.U. Tg - Mures in cadrul careia era angajat si reclamantul, aceasta a fost preluata in cadrul sectiei I.R.L.U. Dej, cu toate acestea ramanand un numar de angajati si in cadrul Atelierului ramas in Tg. Mures.
Desi, intr-adevar, parata a depus fisa de evaluare a reclamantului pentru anul 2010, din care rezulta ca acesta a obtinut calificativul "foarte bine" din fisele de evaluare ale celorlalti angajati pe posturi similare rezulta ca si ceilalti angajati pe posturi similare cu cel ocupat de reclamant, au obtinut acelasi calificativ.
In consecinta, in vederea stabilirii persoanelor ce urmau sa fie concediate trebuiau aplicate, de catre parata, criteriile expres prevazute de contractul colectiv de munca la nivel de unitate si in programul de restructurare.
Aceasta dovada, a aplicarii in ordinea mentionata a acestor criterii, parata nu a efectuat-o nici la fond nici in recurs. Doar faptul ca reclamantul nu are persoane in intretinere nu are relevanta in conditiile in care nu s-a efectuat o situatie comparativa cu ceilalti angajati, nefiind depusa la dosar, astfel, modalitatea in care s-a facut efectiv selectia. Nici faptul ca reclamantul ar fi avut antecedente disciplinare nu face dovada aplicarii efective a criteriilor de selectie. Dincolo de faptul ca nu s-a depus o decizie de sanctionare definitiva, nu s-a facut dovada ca celalalt angajat pe post similar, ar fi fost lipsit de astfel de antecedente.
In consecinta, atata timp cat nu s-a depus o analiza comparativa a performantelor fiecarui salariat precum si a celorlalte criterii mentionate in programul de restructurare, nu se poate retine respectarea acestor criterii.
Astfel fiind, in mod corect a apreciat instanta de fond, plecand de la concluzia nerespectarii de catre parata a unora din etapele procedurii concedierii colective, cp deciziile de concediere sunt lovite de nulitate.
Fata de considerentele retinute, in temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., Curtea de Apel a respins recursul declarat de parata S.C. Intretinere si Reparatii Locomotive si Utilaje - C.F.R. I.R.L.U. S.A., cu sediul in Bucuresti, impotriva sentintei civile nr.868 din 21 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr.5088/102/2011.