Minori si familie. Stabilire program vizitare minor - Cod procedura civila, art. 159 ind. 1, art. 3 alin. 3
Din cuprinsul referatului ce a stat la baza rezolutiei de neincepere a urmaririi penale rezulta ca din declaratiile minorului se confirma faptul ca acesta a fost supus in mod repetat unor acte cu caracter obscen de catre minorul K.O.B., iar examinarea psihologica a minorului a intarit aceste declaratii. Faptuitorul K.O.B. nu a putut fi audiat, intrucat reprezentantii sai legali s-au opus.
Coroborand cele retinute mai sus cu concluziile anchetei sociale efectuate in cauza si cu fisa psihologica depusa la dosar, Curtea a constat ca este in interesul minorului ca relatiile personale cu tatal sau sa se desfasoare intr-un climat de siguranta pentru dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Prin decizia civila nr. 7 din 08.02.2012 a Tribunalului Harghita, pronuntata in dosarul nr. 3972/268/2011 s-a respins ca nefondat apelul declarat de paratul F.A. impotriva sentintei civile nr. 4377 din 09 noiembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Odorheiu Secuiesc.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de apel a retinut ca in urma evaluarii psihologice a rezultat ca pe plan afectiv minorul F.C.este caracterizat prin anxietate relationata de problematica sexualitatii. Experientele neadecvate sau chiar anormale rezultate din prezenta unui adolescent dominant de acelasi sex, se considera un real pericol pentru dezvoltarea echilibrata si armonioasa a copilului.
S-a retinut ca reclamanta a depus plangere impotriva copilului K.O., efectuandu-se cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de perversiuni sexuale, in dosarul nr.1699/P/2011.
Impotriva acestei hotarari paratul F.A. a formulat recurs, solicitand modificarea deciziei atacate, in sensul admiterii apelului declarat impotriva sentintei civile nr. 4377 din 09 noiembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Odorheiu Secuiesc si respingerea actiunii formulate de reclamanta C.C.K.
In motivarea recursului, recurentul a aratat ca fisa psihologica pe care instanta de apel si-a intemeiat decizia a fost emisa de o cunostinta a reclamantei, subliniind ca aspectele invocate de reclamanta referitoare la copilul in varsta de 13 ani al concubinei sale nu sunt adevarate.
Recurentul a mai aratat ca reclamanta urmareste sa ii distruga familia si ca nu este in interesul minorului F.C.sa se reduca programul de vizitare.
In drept, recurentul a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Intimata C.C.K. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca la dosarul cauzei exista dovezi din care rezulta fara dubiu faptul ca minorul F.C. a fost agresat sexual de baiatul in varsta de 13 ani al concubinei recurentului.
Intimata a aratat ca nu doreste ruperea legaturilor dintre tata si fiu insa, luand in considerare interesul exclusiv al minorului, acesta trebuie ferit de agresiunile la care a fost expus la domiciliul recurentului.
Examinand decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar a constat ca recursul promovat este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Din probele administrate rezulta ca prin sentinta civila nr. 2035 din 06 noiembrie 2006, pronuntata de Judecatoria Odorheiu Secuiesc, minorul F.C.nascut la 13 februarie 2005 a fost incredintat spre crestere si intretinere mamei intimate, stabilindu-se un program de vizitare pentru tatal parat in fiecare a doua saptamana sambata de la orele 9,00 pana duminica orele 18,00, in timpul vacantelor de vara o luna, iar in timpul vacantelor de iarna si primavara cate o saptamana.
Acest program a fost respectat de catre parti, insa in ultima perioada minorul nu a mai vrut sa se duca la tatal parat, intrucat a relatat ca a fost agresat sexual de catre baiatul in varsta de 13 ani al concubinei paratului.
Reclamanta a depus plangere penala impotriva copilului K.O.B. la Parchetul de pe langa Judecatoria Odorheiu Secuiesc, acesta fiind cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de perversiuni sexuale, iar prin rezolutia din data de 13 aprilie 2012 a Parchetului de pe langa Judecatoria Odorheiu Secuiesc s-a dispus neinceperea urmaririi penale, avand in vedere ca faptuitorul are varsta de 13 ani si nu raspunde penal.
Cu toate acestea, din cuprinsul referatului ce a stat la baza rezolutiei de neincepere a urmaririi penale rezulta ca din declaratiile minorului F.C. se confirma faptul ca acesta a fost supus in mod repetat unor acte cu caracter obscen de catre minorul K.O.B., iar examinarea psihologica a minorului a intarit aceste declaratii. Faptuitorul K.O. B. nu a putut fi audiat, intrucat reprezentantii sai legali s-au opus.
Coroborand cele retinute mai sus cu concluziile anchetei sociale efectuate in cauza si cu fisa psihologica depusa la dosar, Curtea a constat ca este in interesul minorului ca relatiile personale cu tatal sau sa se desfasoare intr-un climat de siguranta pentru dezvoltarea fizica si psihica a copilului.
Instanta nu a inlaturat fisa privind evaluarea psihologica a minorului pe considerentul ca ar fi fost efectuata de un apropiat al reclamantei, intrucat in cauza nu s-a probat o lipsa de obiectivitate in evaluarea efectuata. De altfel, asa cum am aratat anterior, instanta are in vedere intregul material probator administrat, iar nu doar fisa medicala mentionata.
Avand in vedere aceste considerente, constatand ca nu este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul procedura civila, in temeiul prevederilor art. 312 din Codul de procedura civila, Curtea a respins ca nefondat recursul promovat de paratul F.A. impotriva deciziei civile nr. 7 din 08.02.2012, pronuntata in dosarul nr. 3972/268/2011 al Tribunalului Harghita.
De asemenea, fiind in culpa procesuala, in temeiul dispozitiilor art. 274 din Codul de procedura civila, instanta a obligat recurentul la plata catre intimata C.C.K. a sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei nr. 0567 din 12.06.2010.