Suportare pasiv in baza art.138 alin.1 lit. a si e din Legea nr.85/2006.
Nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile intemeiate pe art.138 din Legea nr.85/2006 in conditiile in care faptele imputate nu au condus la ajungerea societatii in incetare de plati.
Existenta in evidentele contabile a unor active sau sume la un moment dat nu justifica atragerea raspunderii patrimoniale a organelor de conducere daca nu s-a probat insusirea lor efectiva.
Sectia a II-a civila - Decizia nr. 855/ 21 septembrie 2012
Constata ca prin Sentinta nr. 225/F/2012 pronuntata de judecatorul sindic in dosar nr. 3768/107/2009/a2 a Tribunalului Alba s-a admis cererea lichidatorului judiciar L.I. IPURL si s-a dispus ca parata R.M. sa suporte pasivul societatii debitoare SC R.P. SRL in suma de 239.256,21 lei.
Pentru a pronunta aceasta solutie judecatorul sindic a retinut ca, din evidentele scriptice contabile ale debitoarei rezulta ca aceasta avea disponibil in casierie suma de 10.076,49 lei si 4.179,49 lei in valuta, pe care nu le-a predat lichidatorului judiciar.
Cat priveste suma de 225.000 lei aferenta antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1530/20.10.2008, s-a retinut ca aceasta suma a iesit din patrimoniul debitoarei fara a fi predata promitentului vanzator C.P.N.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata R.M., solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii cererii lichidatorului judiciar de obligare a sa la plata pasivului debitoarei.
In motivarea recursului arata ca, pe de o parte, in legatura cu sumele de bani inregistrate ca fiind in casierie potrivit balantei din 30.06.2010, nu s-a solicitat de catre lichidatorul judiciar predarea acestora, aparare pe care a formulat-o si in fata primei instante, iar in legatura cu suma de 225.000 lei aferenta antecontractului nr. 1530/20.10.2008 se sustine ca, prin Sentinta comerciala nr. 435/F/2011 s-a respins actiunea in anulare a acestui antecontract formulata de lichidatorul judiciar, fara a se retine ca ar fi fraudat in vreun fel interesul creditorilor prin incheierea acestui act, intentia sa fiind aceea de inlocuire a sumelor de bani cu bunul ce urma a fi achizitionat, fara a diminua in vreun fel gajul general al creditorilor.
Tot astfel, in legatura cu instrainarea unor bunuri catre SC R.P.P. SRL, potrivit facturilor nr. 479/31.09.2009, 480 si 481/01.10.2009 ori potrivit antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1684/18.11.2008, in legatura cu care prin aceeasi sentinta s-a dispus restituirea sumelor ce au facut obiectul acestora, urmare a anularii acestor tranzactii, se sustine ca nu sunt indeplinite conditiile anularii acestor acte.
Prin intampinare, lichidatorul judiciar L.I. IPURL solicita respingerea recursului ca nefondat , apreciind ca in cauza sunt indeplinite cerintele art. 148 alin. 1 lit. a si e din Legea nr. 85/2006 privind atragerea raspunderii sale pentru plata pasivului.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate se constata urmatoarele: In primul rand, cu privire la sumele de 10.076,49 lei si respectiv 4.179,49 lei rezultate din evidentele contabile ale debitoarei si care, se sustine, nu au fost predate lichidatorului judiciar, se constata ca atat in fata primei instante, cat si in recurs, parata recurenta sustine ca nu i-a fost solicitata predarea lor, aparare respinsa de catre prima instanta cu motivarea ca aceasta era obligata sa le predea potrivit legii.
In aceste conditii, in care desi este adevarat ca debitoarei ii revenea, potrivit legii, obligatia predarii acestor sume de bani lichidatorului judiciar, dimpreuna cu documentele justificative, nu mai putin adevarat este ca, de vreme ce posibilitatea predarii acestora s-a conturat in fata judecatorului sindic printr-o simpla cerere din partea lichidatorului judiciar, aceasta oportunitate trebuia valorificata de catre judecatorul sindic in temeiul art. 129 C.pr.civ. privind rolul sau activ in aflarea adevarului si solutionarea cu celeritate a procedurilor insolventei. Apare ca fiind in mod evident in interesul procedurii obtinerea acestor sume prin predarea lor de catre parata la acest moment, chiar fata de unele imputatii ce s-ar putea face debitoarei in legatura cu lipsa initiativei in predarea lor. Apare ca fiind mai avantajoasa aceasta solutie decat aceea a obtinerii acestor sume ulterior, pe calea unei executari silite a hotararii in raspundere.
Pe de alta parte, nu trebuie omis nici faptul ca administratorului/lichidatorului judiciar ii revine in temeiul art. 20 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 obligatia intocmirii actelor pe care debitorul nu le-a intocmit si pus la dispozitie potrivit obligatiilor sale ori de verificare, corectare si completare, dupa caz, a acestora ceea ce presupune, cu o minima diligenta, a fi solicitate debitoarei, indiferent de atitudinea acesteia, lucru care nu s-a dovedit in cauza.
In al doilea rand, raportat la restul sumei pentru care s-a dispus atragerea raspunderii paratei recurente, respectiv cu privire la suma de 225.000 lei aferenta antecontractului nr. 1530/20.10.2008, despre care s-a retinut in Sentinta nr. 435/F/2011 a judecatorului sindic ca, potrivit evidentelor contabile ale debitoarei ar fi iesit din patrimoniul societatii, insa nu s-a facut dovada ca ar fi fost predata promitentului vanzator C.P.N., se va observa ca acesta din urma a formulat in acelasi dosar o cerere reconventionala doar pentru diferenta de suma la care partile s-au inteles, respectiv pentru 35.000 lei din totalul de 260.000 lei, lucru ce confirma cu certitudine primirea diferentei, in caz contrar, logic ar fi fost ca promitentul vanzator sa solicite inscrierea in tabel cu intreaga suma. Neprocedand astfel, rezulta cu evidenta ca acesta a primit suma de 225.000 lei, asa incat ea nu va putea fi imputata paratei recurente.
In al treilea rand, raspunderea instituita de textul art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este o raspundere subsidiara, ce intervine doar in situatia in care sumele datorate creditorilor nu au fost recuperate din sumele de bani disponibile ale debitorului ori din vanzarea bunurilor acestuia, raspunderea membrilor organului de conducere fiind in aceasta situatie totala ori partiala, dupa caz.
Nu s-a depus la dosar si judecatorul sindic nu a avut in vedere situatia activelor valorificabile ale debitoarei ori sumele de bani ce ar putea intregi patrimoniul acesteia si care sa fi constituit nivelul de referinta pentru a se calcula posibila antrenare a raspunderii patrimoniale a paratei recurente.
Se va observa, in acest sens, ca prin Sentinta nr. 435/F/2011 a judecatorului sindic s-a dispus anularea unor transferuri patrimoniale ale societatii debitoare si restituirea bunurilor transferate ori contravaloarea acestora in valoare de 254.920,61 lei si respectiv 100.000 lei, bunuri ori valori care s-ar fi impus a fi recuperate de catre lichidatorul judiciar, o eventuala antrenare a raspunderii membrilor organului de conducere urmand a fi considerata prin raportare la recuperarea acestor sume.
Tot astfel, rezulta din dispozitiile aceleiasi Sentinte nr. 435/F/2011 ca nu a fost anulat antecontractul nr. 1530/20.10.2008 prin care debitoarea a urmarit achizitionarea terenurilor care au facut obiectul acestui contract si in legatura cu care a platit suma de 225.000 lei, potrivit celor mai sus mentionate.
In aceste conditii, s-ar fi impus, anterior promovarii actiunii in raspundere intemeiata pe dispozitiile art. 138 alin. 1 din lege, ca lichidatorul judiciar sa procedeze la valorificarea acestui antecontract, in folosul debitoarei si al creditorilor, promovand actiunile ce se impun, potrivit legii, pentru aducerea bunurilor platite in patrimoniul acesteia spre a fi valorificate in procedura.
Asa fiind, fata de cele mentionate, se constata a fi prematur formulata actiunea lichidatorului judiciar de atragere a raspunderii paratei pentru plata pasivului, motiv pentru care s-a admis prezentul recurs, cu consecinta respingerii cererii formulate in acest sens.