Recalculare drepturi de pensie - stagiu de cotizare pentru drepturi de pensie care s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca
Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, respectiv cel putin 20 de ani pentru persoanele care si-au desfasurat activitatea in grupa I de munca sau cel putin 25 de ani pentru cei care si-au desfasurat activitatea in grupa II-a de munca.
Prin Sentinta civila nr.1330 din 12.07.2011 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr. 5522/102/2010 s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul S.D. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Mures si, in consecinta, a obligat parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului cu luarea in calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani si o luna, precum si sa plateasca reclamantului diferenta de pensie rezultata in urma recalcularii, incepand cu data de 20.05.2009, respingand restul pretentiilor reclamantului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca, reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusa si limita de varsta, in baza Legii nr.3/1977, avand un stagiu de cotizare in grupa II de munca de 24 ani 11 luni si 6 zile.
Reclamantul s-a adresat paratei pentru a-i fi recalculate drepturile la pensie conform Deciziei nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectandu-se astfel procedura prealabila pentru recalcularea pensiei.
Conform Deciziei nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dispozitiile art.77, alin.2 raportat la art.43, alin.1 si alin.2 din Legea nr.19/2000 se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca, este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.
Astfel, in ipoteza celor care au lucrat 20 de ani in grupa I de munca, rezulta o vechime (adica un stagiu de cotizare in sensul art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000) de 20 de ani.
Asa cum a apreciat instanta suprema, persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977 nu li se poate aplica retroactiv stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevazut de Legea nr.19/2000.
Prima instanta a retinut ca Legea nr.3/1977 consacra in mod expres (prin art.1 alin.2 si 3, respectiv prin art.2 alin.1) ca si conditii fundamentale de stabilire diferentiata a pensiei: incadrarea in grupele de munca (I, II sau III) si numarul de ani "efectiv" lucrati. In functie de aceste doua conditii fundamentale, Legea nr.3/1977 (prin art.8 alin.1) stabileste o regula generala, aplicabila persoanelor care au lucrat efectiv numai in grupa III de munca (situatia majoritara), in cazul carora vechimea in munca integrala, ceruta pentru stabilirea pensiei, este de 30 de ani barbatii si de 25 de ani femeile. Insa, in baza principiului legal al diferentierii in stabilirea pensiei, prin exceptie de la regula generala, prin art.14 alin.1 din Legea nr. 3/1977, se instituie ipoteza speciala a persoanelor care au lucrat in grupa I sau II de munca, carora li se cere pentru nasterea dreptului de pensie o vechime "efectiva" integrala de numai 20 de ani lucrati (pentru grupa I) sau de 25 de ani (pentru grupa II).
S-a apreciat ca, avand in vedere ca potrivit art.14 alin.1 raportat la art.1 alin.2 si 3 si art.2 alin.1 din Legea nr.3/1977, pentru stabilirea vechimii integrale (in vederea pensionarii) trebuie luate in considerare, de la caz la caz, grupa de munca si numarul de ani efectiv lucrati, rezulta fara niciun dubiu ca in ipoteza persoanelor incadrate in grupa I de munca, vechimea integrala ceruta este de 20 de ani efectiv lucrati in aceasta grupa, intrucat aceasta este vechimea efectiva lucrata care da nastere dreptului la pensie.
Pe de alta parte, s-a aratat ca nu trebuie facuta confuzia intre notiunea de vechime efectiva integrala speciala (exceptionala) instituita pentru grupa I de munca prin art.14 alin.1 teza I din Legea nr.3/1977, si notiunea de spor teoretic (neefectiv) reglementat de art.14 alin.1 teza finala lit.a si b din Legea nr.3/1977.
In concluzie, prima instanta a retinut ca dispozitiile legale mai sus mentionate sunt lipsite de orice echivoc in sensul ca notiunea de vechime integrala efectiva de 20 de ani in grupa I in vederea pensionarii (prevazuta de art.14 alin.1 teza I din Legea nr.3/1977) nu se confunda cu notiunea de beneficiu a sporului teoretic de ani (reglementat de art.14 alin.1 teza finala din aceeasi lege). Aceasta din urma notiune nu reprezinta nici vechime in munca si nici stagiu de cotizare, asa cum aceste concepte sunt definite chiar de lege.
Deci acest spor teoretic este un simplu beneficiu legal, menit sa egalizeze fictiv conditiile de pensionare diferentiate dintre persoanele incadrate in grupa I si II de munca fata de cei din grupa III de munca, prin instituirea unei aparente juridice, pentru acoperirea unei discrepante faptice. Insa, esential este faptul ca acest spor reprezinta o notiune legala in continutul careia legea a stabilit exclusiv nasterea unei simple aparente juridice, fara a institui pe perioada sporului obligatia de plata a contributiilor de asigurari sociale (deci fara ca sporul sa constituie stagiu de cotizare) si fara a stabili obligatia inscrierii acestui spor ca vechime in munca (deci fara ca acest spor sa reprezinte vechime in munca potrivit art.9 din Legea nr.3/1977). Art.14 alin.1 teza I raportat la art.9 din Legea nr.3/1977, stabileste in mod exceptional, pentru persoanele incadrate in grupa I de munca, o vechime in munca integrala speciala redusa la 20 de ani, insa trebuie subliniat ca aceasta imprejurare este pe deplin compensata prin stabilirea corelativa a obligatiei de a cotiza la fondul asigurarilor sociale intr-un procent majorat substantial (conform art.1 din Decretul nr.389/1972 cu modificarile ulterioare, inclusiv cele prevazute de Legea nr.49/1992, cu respectarea principiului "tempus regit actum"), astfel incat in realitate stagiul de cotizare al acestor persoane nu era afectat prin comparatie cu celelalte persoane care erau, majoritar, incadrate in grupa III de munca.
S-a aratat ca dreptul de pensie al persoanelor incadrate in grupele speciale de munca a fost instituit prin lege (art.14 alin.1 raportat la art.9 din Legea nr.3/1977, care ultraactiveaza conform art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000), legea fiind un act normativ cu forta juridica superioara, astfel incat, in temeiul art.4 din Legea nr.24/2000, conditiile de pensionare instituite prin lege nu pot fi limitate sau restranse.
Nu in ultimul rand, s-a remarcat si argumentul de analogie al legii, deoarece Legea nr.19/2000 a inlocuit notiunile de grupa I si II de munca (prevazute de legea anterioara, Legea nr.3/1977) cu notiunile de conditii deosebite si speciale de munca, pentru care art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000 raportat la art.5 alin.1 din Legea nr.226/2006 prevede impartirea punctajului mediu anual tocmai la un stagiu de cotizare special si exceptional, diferit.
In ce priveste situatia speciala a persoanelor care au fost incadrate in grupa I si II de munca pe o perioada mai mica de 20 de ani, respectiv 25 de ani, devin incidente dispozitiile art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 care statueaza ca "persoanele care au vechime in munca prevazuta de lege si au lucrat efectiv cel putin 15 ani in locurile incadrate in grupa I de munca sau cel putin 20 de ani in locurile incadrate in grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reduca varsta de pensionare prevazuta de art.8 alin.2, in mod proportional cu anii lucrati in grupele I sau II de munca, dar nu mai putin de 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii, sau 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile".
Deci, in situatia acestor persoane, stagiul complet de cotizare se determina, de la caz la caz, in functie de anii efectiv lucrati in grupa de munca, cu aplicarea regulii proportionalitatii. In cazul dedus judecatii, pentru o perioada de 24 ani, 11 luni si 6 zile in grupa a II-a de munca rezulta proportional, un stagiu complet de 25 ani si o luna.
Impotriva acestei hotarari parata Casa Judeteana de Pensii Mures a formulat recurs, solicitand modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii reclamantului.
In motivarea recursului, recurenta a aratat ca din actele dosarului nu rezulta concret data pensionarii, temeiul juridic, numarul dosarului de pensionare, ceea ce conduce la imposibilitatea cunoasterii domeniului de aplicare a Deciziei nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
De asemenea, a aratat ca din sentinta atacata nu rezulta stagiul de cotizare realizat de reclamant in grupe superioare de munca, astfel ca nu se justifica aplicarea Deciziei nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca instanta de fond face in mod eronat analogie intre Legea nr.226/2006 si Legea nr.3/1977 si ca in mod eronat a stabilit instanta de fond data retroactiva de recalculare a pensiei, respectiv 20.05.2009 in conditiile in care reclamantul nu a depus cerere de recalculare la acea data.
Recurenta a mai invocat faptul ca Decizia nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi interpretata in maniera in care a facut-o instanta de fond, decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie avand in vedere aliniatul 1 al art.14 din Legea nr.3/1977. S-a mai aratat ca prin interpretarea eronata a acestor norme juridice se creeaza practic o discriminare intre anumite categorii de pensionari si anume: intre cei pensionati potrivit Legii nr. 3/1977 si cei pensionati potrivit Legii nr. 19/2000, intre cei care au lucrat in grupa I de munca si cei care au lucrat in grupa II si III de munca.
Potrivit art.2 alin.3 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1550/2004, raportat la art.8 alin.1 din Legea nr. 3/1977, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001, cum este si cazul reclamantului, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr.3/1977 adica de 30 de ani.
Cu alte cuvinte, prevederile art.14 din Legea nr.3/1977 nu instituie un stagiu complet de cotizare diferit de cel stabilit de art.8 alin.1 din acel act normativ, ci acorda un beneficiu persoanelor care au lucrat in grupa I de munca de a se considera ca acestea au stagiu complet de cotizare (vechime in munca) de 30 de ani, prin instituirea unor adausuri de vechime.
Recurenta a mai aratat ca prin O.U.G. nr.100/2008 legiuitorul a remediat inechitatile create in sistemul de pensii cu referire la persoanele care au lucrat in grupa I si II de munca, acordandu-le acestora un punctaj suplimentar la pensie de 0,50 pentru fiecare an de spor acordat pentru fiecare an de vechime realizat in grupa I sau II de munca.
Recurenta a invocat deciziile 736/2006 si nr. 611/2006 ale Curtii Constitutionale, precum si dispozitiile art. 304 pct. 4, 8 si 9 din Codul de procedura civila.
Examinand sentinta atacata din perspectiva motivelor invocate, precum si a dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ., instanta de control judiciar a constat urmatoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusa si limita de varsta, in temeiul Legii nr. 3/1977, avand un stagiu de cotizare in grupa a II-a de 24 de ani 11 luni si 6 zile, astfel cum rezulta din Decizia nr. 198554/19.03.1999 (fila 3 dosar fond). Acesta s-a adresat paratei pentru a-i fi recalculate drepturile la pensie conform Deciziei nr.40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectandu-se astfel procedura prealabila pentru recalcularea pensiei, cerere care i-a fost respinsa, cu adresa nr. 100285 din 29.12.2010.
Potrivit art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.
Potrivit art. 160 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.
Pentru persoanele care au lucrat in conditii deosebite de munca legiuitorul a instituit norme speciale referitoare la varsta de pensionare si la stagiul de cotizare, stabilind, dupa caz, luarea ori neluarea in calcul a perioadelor asimilate stagiului de cotizare.
Pentru persoanele ale caror drepturi la pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
In art. 14 din Legea nr. 3/1977 se prevede ca pentru persoanele care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani in locuri care, potrivit legii, se incadrau in grupa I de munca sau cel putin 25 de ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei se lua in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe, cate un an si 6 luni pentru grupa I de munca, sau un an si 3 luni pentru grupa II de munca.
Pe aceasta baza, persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca aveau dreptul, la cerere, sa fie pensionate la implinirea varstei de 52 de ani pentru grupa I si 57 de ani pentru grupa II, barbatii, respectiv 50 de ani pentru grupa I si 52 de ani pentru grupa II, femeile.
De asemenea, potrivit art. 16 din acelasi act normativ, persoanele care au lucrat cel putin 5 ani in grupele I si II de munca aveau dreptul sa li se ia in calculul vechimii in munca, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe: un an si 6 luni pentru grupa I sau un an si 3 luni pentru grupa II. In aceste cazuri nu se reducea limita varstei de pensionare.
Cu alte cuvinte, asiguratii care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca, determinate ca atare prin ordine ale Ministerului Sanatatii, si ale caror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 au beneficiat atat de reducerea varstei legale de pensionare, cat si de majorarea vechimii in munca, deci a perioadei de contributie, denumita in actuala reglementare stagiu de cotizare.
Potrivit Deciziei nr. 40/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, respectiv cel putin 20 de ani pentru persoanele care si-au desfasurat activitatea in grupa I de munca sau cel putin 25 de ani pentru cei care si-au desfasurat activitatea in grupa II-a de munca.
In consecinta, in situatia reclamantului intimat, care a lucrat in grupa a II-a de munca 24 de ani 11 luni si 6 zile, rezulta ca acesta nu indeplineste conditiile mentionate anterior, neavand 25 de ani in grupa a II-a de munca. In ceea ce priveste adeverinta nr. 15 din 31.03.2009 cu care reclamantul tinde sa probeze faptul ca a lucrat 25 de ani in grupa a II-a de munca, instanta constata ca nu poate fi avuta in vedere la acest moment, atata timp cat nu s-a finalizat procedura prealabila de recalculare a pensiei ca urmare a cererii de recalculare bazata pe aceasta adeverinta. Prin urmare, intrucat nu s-a emis o noua decizie de pensionare, prin care sa se stabileasca o perioada mai mare de timp lucrata in grupa II de munca, decat cea care rezulta din decizia depusa in prezenta cauza, instanta nu poate primi sustinerile intimatului pe acest aspect.
Avand in vedere aceste considerente, constatand ca este incident motivul de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 9 din Codul procedura civila, in temeiul prevederilor art. 312 alin. 3 din C.pr.civ., Curtea a admis recursul promovat de parata Casa Judeteana de Pensii Mures impotriva Sentintei civile nr. 1330 din data de 12.07.2011 pronuntata in dosarul nr. 5522/102/2010 al Tribunalului Mures si, in consecinta, a modificat in parte hotararea atacata, in sensul ca a respins integral actiunea reclamantului S.D.