Posibilitatea inchiderii procedurii insolventei in situatia in care in pasivul debitoarei nu mai exista bunuri valorificabile sau alte valori , chiar si in conditiile existentei unei hotarari judecatoresti de angajare a raspunderii personale intemeiata pe prev. art. 138 din Legea nr. 85/2006 , prin prisma reglementarii cuprinse in art. 142 al. 2 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentinta nr. 64 din 25 ianuarie 2007, pronuntata de Tribunalul Comercial Mures, in dosarul nr.2433/2002 s-au respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditorii D.G.F.P. Mures si A.V.A.S Bucuresti, impotriva raportului final intocmit in cadrul procedurii de faliment a debitoarei falite SC T. S.R.L. de catre lichidatorul judiciar C. C. S.P.P.I, raport afisat la tribunal la data de 13 octombrie 2006 si a fost aprobat raportul final intocmit de lichidatorul judiciar.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
Impotriva debitoarei falite SC T. SRL a fost deschisa procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, prin Incheierea din data de 30 aprilie 2002, fiind desemnat in calitate de administrator judiciar practicianul in insolventa SC C. C. SRL Tg.-Mures. Prin Incheierea din data de 17 iunie 2003, s-a dispus trecerea la procedura falimentului fiind desemnat in calitate de lichidator, administratorul judiciar desemnat initial.
Din rapoartele intocmite de lichidatorul judiciar, se poate retine ca la data deschiderii procedurii debitoarea nu detinea bunuri in patrimoniu, precum si faptul ca evidentele contabile ale acesteia nu erau tinute la zi. S-a mai invederat lichidatorului judiciar, ca administratorul debitoarei a dispus continuarea unei activitati care a produs pierderi societatii in conditiile in care a utilizat bunurile societatii in interes personal avandu-se in vedere faptul ca a ridicat avansul de Trezorerie in suma de 48.000 ROL care nu a fost justificat. In ceea ce priveste continuarea unor activitati care au adus pierderi societatii lichidatorul judiciar a precizat ca debitoarea nu si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de mai multe societati care a generat acumularea unor datorii fata de debitoare.
Judecatorul sindic retine de asemenea ca prin Sentinta nr. 1760/2003 s-a dispus angajarea raspunderii personale a administratorilor debitoarei falite, pana la concurenta sumei de 193.552.362 ROL. Lichidatorul judiciar a demarat procedura de punere in executare a acestei hotarari impotriva administratorilor debitoarei C. C. si H. S. In cursul procedurii de executare silita, nu au putut fi identificate bunuri ale numitului H. S., iar in ceea ce priveste fostul administrator C. C. Judecatoria Tg.-Mures prin sentinta civila nr.2249/2006 a respins actiunea promovata de lichidator pentru partajarea bunurilor comune dobandite de sotii C., constatand ca imobilul situat in Tg. Mures, str.Apicultorilor, nr.23, ap.3 constituie bun personal al fostei sotii al acestuia M. D. Avandu-se in vedere faptul ca lichidatorul judiciar nu a putut identifica alte bunuri in patrimoniul fostului administrator al debitoarei, a intocmit raportul final prin care a propus inchiderea procedurii.
Avand in vedere aceasta stare de fapt, judecatorul sindic apreciaza ca obiectiunile formulate de creditoarea DGFP Mures sunt nefondate, intrucat lichidatorul a demarat procedura pentru a pune in executare hotararea nr.1760/2003, hotarare care nu s-a putut executa datorita faptului ca nu au fost identificate bunuri in patrimoniul acestor persoane, mai mult, in ceea ce priveste paratul H. S. Primaria com. Teaca jud. Bistrita a comunicat lichidatorului ca dupa ultimele informatii aceasta persoana este plecata din tara. In atare conditii se constata ca lichidatorul judiciar in aceasta procedura si-a indeplinit toate obligatiile si a efectuat toate demersurile pentru executarea hotararii sus mentionate.
In ceea ce priveste obiectiunile formulate de creditoarea AVAS impotriva propunerii de inchidere a procedurii, judecatorul sindic apreciaza ca aceste obiectiuni sunt nefondate. Aceasta pe de o parte, datorita faptului ca, in cauza s-a dispus angajarea raspunderii personale a administratorilor debitoarei falite, in baza concluziilor din raportul lichidatorului judiciar, iar pe de alta parte datorita faptului ca au fost parcurse toate etapele procedurii in care debitoarea nu detine bunuri in patrimoniu. In acest sens, sustinerea creditoarei AVAS, cu privire la faptul ca trebuie parcurse toate fazele procedurii de lichidare judiciara prevazuta de legiuitor este gresita, intrucat in situatia in care lichidatorul nu identifica bunuri in patrimoniul debitoarei falite, procedura poate fi inchisa in orice faza a acesteia, evident fara a se parcurge toate fazele prevazute de Legea 85/2006. Cu privire la sustinerea creditoarei referitor la neintocmirea de catre lichidatorul judiciar a unui raport detaliat cu privire la eventuale bunuri ale societatii, judecatorul sindic apreciaza ca, aceste sustineri sunt nefondate, intrucat lichidatorul judiciar a intocmit in cauza rapoartele in baza evidentelor contabile ale debitoarei, potrivit celor retinute mai sus.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs creditoarea D.G.F.P. Mures solicitand modificarea hotararii, in sensul admiterii obiectiunilor sale, a respingerii raportului final intocmit de lichidatorul judiciar desemnat in cauza, cu consecinta continuarii procedurii instituita de Legea 64/1995.
In motivarea cererii de recurs se arata ca nu au fost depuse suficiente diligente in identificarea bunurilor administratorului C. C. fata de care a fost angajata raspunderea patrimoniala. Se arata in continuare ca prin inchiderea acestei proceduri nu s-a atins scopul prevazut de Legea 64/1995, acela al recuperarii integrale a datoriilor catre creditori.
Analizand hotararea sub aspectul motivelor invocate de aceasta recurenta instanta constata ca nu se aduce nici un argument de natura sa justifice aceste obiectii la raportul final si continuarea procedurii, nu indica nici un bun apartinand administratorului sau societatii debitoare pentru a i se putea imputa lichidatorului judiciar ca nu a depus suficiente demersuri in identificarea bunurilor si executarea hotararii de angajare a raspunderii materiale.
S-a invocat doar argumente cu rang de principiu ale legii insolventei care nu se contesta dar se face abstractie de datele concrete ale dosarului, date din care rezulta toate demersurile pe care lichidatorul le-a efectuat pentru identificarea si valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul societatii debitoare inclusiv demersuri pentru punerea in executare a hotararii de angajare a raspunderii.
S-a sustinut de asemenea de catre recurenta ca odata inchisa procedura de faliment nu se mai poate recupera pasivul debitorului intrucat acesta poate fi recuperat doar in cadrul procedurii si nu dupa inchiderea acesteia.
Aceste sustineri ale recurentei nu pot fi primite deoarece prin art.142 alin.2 din lege legiuitorul a transferat aceasta obligatie executorului judecatoresc care trebuie sa procedeze la repartizarea sumelor in conformitate cu prevederile legii privind procedura insolventei in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator si aceasta chiar dupa inchiderea procedurii falimentului.
Prin aceste dispozitii legale legiuitorul a urmarit finalizarea acestei proceduri si atingerea scopului acestei legi, acela de recuperare a datoriilor.
Prin urmare Curtea de Apel Tg.-Mures a apreciat criticile recurentei asupra raportului final intocmit de catre lichidator ca fiind nefondate, asa cum corect a retinut si prima instanta, astfel ca in baza disp.art.312 alin.1 C.pr.civ. rap. la art.316 din acelasi cod, a respins recursul ca nefondat si a mentinut solutia primei instante ca temeinica si legala.